Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Fapte 21:24 - Biblia în versuri 2014

24 Ia-i și cu ei, te curățește Și, pentru ei, te cheltuiește Să-și radă capul. Imediat, Că nu-i nimic adevărat – Din toate câte-au auzit Că despre tine s-au zvonit – Vedea-vor toți. De-asemenea, În felu-acesta, vor vedea Că umbli după rânduială Și ții Legea, fără-ndoială.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

24 Ia-i cu tine, curățește-te împreună cu ei și cheltuie tu pentru ei ca să-și radă capul. Și, astfel, vor ști toți că niciunul dintre lucrurile care li s-au spus despre tine nu este așa, ci dimpotrivă, tu însuți trăiești păzind Legea.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

24 Participă împreună cu ei la ritualul de purificare și plătește pentru ca aceștia să poată să își radă părul de pe cap. Astfel, ceilalți vor înțelege că zvonurile despre tine nu sunt adevărate și că trăiești în concordanță cu legea mozaică.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

24 Ia-i cu tine și împlinește cu ei purificarea și plătește pentru ei ca să-și radă capul!. Astfel, toți vor ști că nu este adevărat ceea ce au auzit despre tine, ci urmezi și tu întocmai și păstrezi Legea.

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

24 Ia-i cu tine şi purificaţi-vă împreună şi plăteşte tu preţul tunsului lor; şi toţi cei ce au auzit zvonuri despre tine vor cunoaşte că nu e adevărat şi că te porţi cum se cuvine şi păzeşti şi tu Legea.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

24 Ia-i cu tine, curățește-te împreună cu ei și cheltuiește tu pentru ei, ca să-și radă capul. Și astfel vor cunoaște toți că nu este nimic adevărat din cele ce au auzit despre tine, ci că și tu umbli întocmai după rânduială și păzești Legea.

Onani mutuwo Koperani




Fapte 21:24
20 Mawu Ofanana  

După ospețe, Iov avea Un obicei bun: își sfințea Copiii, căci el s-a gândit Că „Poate, au păcătuit Și-au supărat, pe Dumnezeu.” Astfel, după ospăț, mereu, De dimineață se trezea Și-o ardere de tot jertfea El, pentru toți copiii lui, Cerând iertarea Domnului.


Se scoală el, fug îngroziți Vitejii cei mai iscusiți.


Domnul, pe Moise, l-a chemat Și astfel, El a cuvântat: „Poporul, să îl pregătești: Astăzi și mâine, să-l sfințești, Și să îl pui pe fiecare, Să-și spele haina ce o are.


Moise, din munte, a venit Și-apoi poporul și-a sfințit Și hainele și le-a spălat.


„Iată acum, legea pe care Vremea de nazireat o are: La împlinirea vremii lui, Omul, la ușa cortului, Va trebui să fie dus.


Cel care este Nazireu, La ușa de la cortul Meu, Să-și radă părul capului, Cari închinat e, Domnului. Părul să fie-apoi luat Și pus pe focul ațâțat Sub jertfa dată cu menire De jertfă pentru ispășire.


În Nazireat, omu-i oprit A-și rade părul. Negreșit, Până se vor fi terminat Zilele-n care, închinat, A vrut să fie, Domnului, Omul e sfânt, iar părul lui Trebuie-n voie-a fi lăsat Să crească, făr’ a fi tăiat.


Atunci când întâmpla-se-va Că o să moară cineva – Năpraznic – lângă omu-acel, Capul, atunci, să-și radă el, Căci al său cap ce-i închinat, S-a făcut, astfel, necurat. Să-și radă părul capului, În ziua curățirii lui – Adică în a șaptea zi.


Când Paștele se-apropiau, Mulți, la Ierusalim, mergeau, Urmând ca să se pregătească – De Paște – să se curățească.


O mică ceartă, cu privire La datina de curățire, Între discipolii pe care Ioan Botezătoru-i are, Și un Iudeu. Ei, toți, s-au dus, În fața lui Ioan, și-au spus Păsul, ca el să înțeleagă,


Pavel, la Corinteni, a stat Un timp destul de-ndelungat. În urmă, el i-a părăsit, Pe frații săi și a pornit, Cu o corabie, la drum – Spre Siria – având acum, Însoțitori, pe Acuila Și-a lui soție, Priscila. Pavel, în Chencrea, când ajunse, Întâi și-ntâi, capul își tunse, Căci avusese de-mplinit O juruință. Au sosit


Pavel, pe oameni, i-a luat, S-a curățit și a intrat În Templu, unde a vestit Că timpul ce-a fost hărăzit, De curățire, s-a-ncheiat; În urmă, el a așezat O anumită zi, în care S-aducă, pentru fiecare, Jertfa, de lege rânduită, Când curățirea e sfârșită.


Tocmai atunci, niște Iudei, Din Asia – pârâșii mei – Tocmai atunci deci, curățit, Șezând în Templu, m-au găsit. Dar fără gloată-n jurul meu Și fără nici o zarvă. Eu


Eu, cu Iudeii, am știut, Iudeu ca să mă fi făcut. Cu toți cei care sunt sub Lege, Am fost la fel – se înțelege – Deci, ca și cum, la rândul meu, Sub Lege, aș fi fost și eu. (Măcar că eu nu sunt sub Lege.) Făcând așa, se înțelege, Că am putut să-i dobândesc Pe-aceia care se găsesc, Sub astă Lege. Am vorbit


Într-adevăr, la început, Până când nu au apărut Unii, care erau veniți, Trimiși de Iacov, el – să știți – Că împreună s-a aflat, Cu Neamurile și-a mâncat Cu ele, însă, s-a ferit Și-a stat deoparte, liniștit, Când acești frați au apărut, Căci el, atuncea, s-a temut, De cei care-l înconjurau Și, împrejur, tăiați erau.


Vei rămânea însărcinată, Și-un fiu vei naște. Peste el – Peste-al său cap – în nici un fel, Briciul să nu fie trecut. Pruncul care va fi născut, Este ales, de Dumnezeu, Pentru a-I fi-nchinat mereu – Precum El a găsit cu cale – Din pântecele mamei sale. Copilu-acesta va fi cel Cari, pentru-ntregul Israel, Are a fi izbăvitor Din mâna Filistenilor.”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa