Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Fapte 20:27 - Biblia în versuri 2014

27 Pentru că v-am vestit, mereu, Întreg planul lui Dumnezeu.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

27 Căci nu m-am ferit să vă vestesc tot planul lui Dumnezeu.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

27 pentru că nu am ezitat să (vă) prezint tot planul lui Dumnezeu!

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

27 căci nu m-am dat înapoi să vă vestesc tot planul lui Dumnezeu.

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

27 Nu am lăsat nimic deoparte ci v-am vestit toată voia lui Dumnezeu.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

27 Căci nu m-am ferit să vă vestesc tot planul lui Dumnezeu.

Onani mutuwo Koperani




Fapte 20:27
23 Mawu Ofanana  

Neprihăniților, mereu, Vă bucurați în Dumnezeu, Umpluți fiind de veselie! Strigați, mereu, de bucurie, Toți cei care vă dovediți, În inimă, neprihăniți!


Eu nu țin numai pentru mine A Ta-ndurare, ci știi bine Că de-al Tău adevăr vorbesc Și mântuirea Ți-o vestesc. Din tot ce știu, n-ascund nimic, Ci-n adunare eu le zic La toți, de bunătatea-Ți mare Și de credincioșia-Ți tare.


Dacă, de față ei erau La sfatul Meu, atunci vesteau, Poporului Meu, negreșit, Cuvintele ce le-am rostit Și-l întorceau din calea rea, Curmând răul ce îl făcea.


„Iată acum, cuvântul Lui: „Du-te în Casa Domnului Și spune lumii care vine La Templul, ca să se închine, Ceea ce Eu îți poruncesc.


Atunci, prorocul Ieremia, La împăratul Zedechia – Deci la Ierusalim – s-a dus Și-aste cuvinte i le-a spus,


Eu v-am spus azi, ce-a cuvântat Domnul, dar nu m-ați ascultat Și nici să faceți, nu ați vrut, Așa precum El v-a cerut.


Când am ajuns în fața lui, Îmi zise: „Fiu al omului, Deschide ochii și privește Și-ascultă tot ce se vorbește! Astfel, la lucrurile toate Ce au să-ți fie arătate, Să iei aminte, negreșit, Căci pentru-aceasta ai venit! Tot ceea ce vei fi văzut, Apoi vei face cunoscut În lume, casei cea pe care Neamul lui Israel o are.


Că toți trebuie învățați De a păzi ce-am poruncit, Și de-a-mplini ce-i de-mplinit. Să nu vă temeți în nevoi! În toate zilele-s cu voi: Acum, în anii care vin, Și până la sfârșit. Amin.”


Doar învățații Legii. Ei, Cu cărturari și Farisei, Prin faptul că nu au primit Botezul, au zădărnicit Planul făcut de Dumnezeu.


Robi, să vă spun, Mie nu-Mi place, Căci robul nu știe ce face, Stăpânul său; ci v-am numit Prieteni. V-am destăinuit Tot ceea ce-auzisem Eu, În ceruri, de la Tatăl Meu.


Așa cum fost-a rânduit De Domnul, David a slujit Celor din vremea sa. Apoi, El a murit și, înapoi, Pământului, fusese dat. Lângă părinți, înmormântat, A fost cuprins de putrezire.


Omul Acesta a fost dat, Pe-a voastră mână – țineți minte? – Cum hotărât-a, din ‘nainte, A Domnului știință. Voi, Grabnic, L-ați răstignit apoi, Și L-ați ucis – cum bine știți! – Prin mâna celor dovediți A fi fără de lege. Dar,


Voi știți, prea bine, cum că eu N-am ascuns lucrurile care Pot a vă fi folositoare, Și, fără teamă, ne-ncetat, Învățături, poveți v-am dat, Atât în fața gloatelor,


În toate, pildă, eu v-am dat Și-n acest fel, v-am arătat Că trebuie să-i sprijiniți Pe cei slabi și să v-amintiți De ceea ce Domnul Iisus, Când fost-a pe pământ, a spus: „Mai bine e să dăruiești, Decât este ca să primești”.”


Căci, de la Domnul, am primit, Tot ceea ce v-am dăruit, Și tot ceea ce-am căutat Să vă învăț, neîncetat. Așa după cum ați văzut, În noaptea-n care-a fost vândut, Domnul Iisus S-a ridicat Și-apoi, o pâine, a luat.


Noi lepădat-am, fiecare, Acele meșteșuguri care Sunt rușinoase – negreșit – Și cari, ascunse, s-au vădit; Cu vicleșug, noi nu umblăm, Căci nu voim ca să stricăm, Cumva, Acel Cuvânt, pe care, Al nostru Dumnezeu Îl are, Ci doar, prin adevăr, apoi, Vrednici ajuns-am a fi noi, Ca să putem, primiți, să fim, De orice cuget, când vorbim – În orice loc și orișicui – Șezând în fața Domnului.


Oare, vrăjmaș v-am devenit, Când, adevărul, l-am rostit?


Prin el, noi fost-am hărăziți Moștenitori și, rânduiți, Mai dinainte, de Acel Cari face totul, cum vrea El,


Dar dacă vrednici, fost-am noi Găsiți, de Dumnezeu apoi, Ca Evanghelia să ne-o dea, Să spunem lumii, despre ea, Atuncea noi ne străduim, În așa fel ca să vorbim, Încât să fim, pe plac, mereu, Doar la al nostru Dumnezeu Și, nicidecum, oamenilor, Pentru că El doar – fraților – E Cel care, din cer, scrutează Și, inima, ne cercetează.


Față de-ntregul Israel – Față de cei străini pe care Poporu-n sânul său îi are – Tot ceea ce s-a poruncit, Prin Moise, fost-a recitit, De către Iosua. Nimic – Nici un cuvânt, oricât de mic – N-a fost uitat, ci el le-a zis, Tot ce fusese-n lege scris.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa