Fapte 20:19 - Biblia în versuri 2014

¹⁹ Plin de smerenie-am slujit, Cu multe lacrimi, Domnului, În mijlocul necazului Și-a încercărilor pe care Le ridicau, fără-ncetare, Iudeii, uneltind mereu.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹⁹ slujindu-I Domnului cu toată smerenia și cu lacrimi în mijlocul încercărilor care au venit asupra mea din cauza conspirațiilor iudeilor.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁹ Am lucrat pentru Isus în mod umil și cu lacrimi, fiind determinat să supraviețuiesc tuturor comploturilor organizate de iudei.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁹ slujindu-l pe Dumnezeu cu toată umilința, [vărsând] lacrimi și suportând încercările pe care mi le-au cauzat cursele iudeilor;

Română Noul Testament Interconfesional 2009

¹⁹ Am slujit Domnului cu toată smerenia, cu multe lacrimi şi prin multe încercări în care am ajuns datorită uneltirilor iudeilor.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁹ Am slujit Domnului cu toată smerenia, cu multe lacrimi și în mijlocul încercărilor pe care mi le ridicau uneltirile iudeilor.

Fapte 20:19 Mawu Ofanana

Psalmi 119:136

Ai mei ochi plâng, pentru că iată Că Legea Ta este călcată.

Ieremia 13:17

Iar dacă voi vedea că încă N-am să fiu ascultat de voi, Pe-ascuns eu am să plâng apoi, Căci sunteți plini doar de mândrie Și pentru că în grea robie – Smulsă fiind din țara Lui – Va merge turma Domnului.

Ieremia 9:1

O, dacă era capul meu Cu apă plin, plângeam mereu. Ochii de mi-ar fi fost izvor De lacrimi pentru-al meu popor Și pentru morții cei pe care Fiica poporului îi are, Eu aș fi plâns, nemângâiat, Noapte și zi, neîncetat!

Luca 19:41

Lângă cetate, S-a oprit Iisus și-apoi, a-nvăluit, Cuprinsul ei, într-o privire, Plângând, pentru acea zidire.

Ioan 12:26

Acum, să vă mai spun ceva: Dacă-Mi slujește cineva, Să Mă urmeze! Unde-s Eu, Va fi și slujitorul Meu. Dacă-Mi slujește cineva, De Tatăl Meu, cinstit fi-va.

Fapte 17:13

Când, la Tesalonic, aflară Iudeii, că cei doi intrară În Berea și că au vestit Cuvântul, grabnic, au venit Acolo și, prin vorba lor, Ei, inima noroadelor, S-o tulbure, au încercat.

Fapte 17:5

Iudeii care n-au crezut, De pizmă-ndată, s-au umplut; În jurul lor, au adunat Mulți oameni și-au întărâtat Cetatea. Toți, la unison, Asupra casei lui Iason, Cu furie, s-au aruncat Și să îi prindă-au încercat, Pe Pavel și pe Sila; dar, Truda lor fost-a în zadar.

Fapte 20:3

Unde, trei luni, a petrecut. Apoi, spre Siria, a vrut Să plece, dar de veste-a prins, Cum că Iudeii i-au întins Curse. Atuncea, s-a gândit, Că este mult mai potrivit, Să vină-n Macedonia.

Fapte 20:31

De-aceea, zic: vegheați mereu Și amintiți-vă că eu, Trei ani întregi, neîncetat, Zile și nopți, sfaturi am dat, La fiecare dintre voi.

Fapte 21:27

Când șapte zile sorocite, Aproape că au fost sfârșite, Mai mulți Iudei, din Asia, Văzând pe Pavel cari ședea În Templu, au întărâtat Întreg norodul adunat, Și-au pus mâna pe el, zoriți,

Fapte 27:23

Un înger, al lui Dumnezeu – Al cărui slujitor sunt eu – Azi noapte, mi s-a arătat Și-această veste, el mi-a dat:

Romani 1:1

„Eu – Pavel – rob al lui Iisus, Chemat, apostol, a fi pus, Ales fiind, mai dinainte, Să vă vestesc aste cuvinte – Adică Evanghelia care Al nostru Dumnezeu o are –

Romani 1:9

Pe care Îl slujesc mereu, În al meu duh, fără-ncetare, Trudind în Evanghelia care E-a Fiului Său – cum v-am spus – A Domnului Hristos Iisus, Martor îmi e, precum că eu, În rugăciune, tot mereu, Vă pomenesc, cerând apoi,

Romani 12:11

În sârguință, dovediți Că, fără preget, a fi, știți. De râvnă, plini, să fiți, mereu, În duh, slujind lui Dumnezeu.

2 Corinteni 2:4

Multă mâhnire, am avut, În suflet, când am așternut Aceste rânduri, pentru voi, Și, strânsă, mi-am simțit apoi, Inima mea; iar ochii mei, Scăldați în lacrimi, fost-au ei. Să nu credeți că urmăresc Să vă-ntristez, căci eu doresc, Ca dragostea, nespus de mare, Ce-o am – față de fiecare – Să poată fi văzută-apoi, De fiecare dintre voi.”

2 Corinteni 3:5

Nu că noi înșine apoi, Suntem în stare ca, prin noi, S-ajungem să gândim ceva, Ce vine de la noi, cumva; Priceperea noastră, mereu, Ne vine de la Dumnezeu,

2 Corinteni 7:5

Vă spun dar, spre știința voastră, Căci chiar după venirea noastră În Macedonia, n-am stat, Și-odihnă, nu a căpătat Al nostru trup – lupte afară, Iar înăuntru, temeri, iară.

Galateni 1:10

Caut bunăvoință, eu, La oameni, sau la Dumnezeu? Sau caut, oare – fraților – A fi pe plac, oamenilor? Când, pe al oamenilor plac, Aș căuta, mereu, să fac, Atunci, să știți că, ne-ndoios, N-aș mai fi rob, al lui Hristos.”

Efeseni 6:7

Să îi slujiți stăpânului, Cum Îi slujiți și Domnului; Adică vreau, cu bucurie, Slujirea voastră, ca să fie,

Filipeni 3:18

De multe ori, v-am repetat Și vă mai spun, încă odat’, Plângând: sunt mulți – neîndoios – Vrăjmașii crucii lui Hristos.

Coloseni 3:24

Ca unii care bine știți, Că o răsplată dobândiți, Din parte-I, căci, trecuți, apoi, La moștenire, sunteți voi. Să Îl slujiți, neîndoios, Pe-al nostru Domn, Iisus Hristos.

1 Tesaloniceni 1:9

Căci însuși ei mărturisesc, Atuncea când istorisesc, De ce primire, ne-ați făcut, De felu-n care ați știut Ca, de la idoli, înapoi, Să vă întoarceți, iar apoi, Să Îl slujiți, neîncetat, Pe Cel ce-i viu și-adevărat – Care e singur Dumnezeu –

2 Timotei 1:4

De ale tale lacrimi – eu – Aminte, îmi aduc, mereu, Pentru că tare îmi doresc, Din nou, ca să te întâlnesc Și sufletul, umplut, să-mi fie, Astfel, de-o mare bucurie.

Iacov 1:2

Dragii mei frați, doresc să știți, Că trebuie ca să priviți, Cu bucurie, fiecare, Orișice fel de încercare, Ce se abate, peste voi,

1 Petru 1:6

În ea, o să vă bucurați, Chiar dacă sunteți întristați Pentru puțină vreme-acum, Prin încercări, pe-al vieții drum;

2 Petru 1:1

„Simon, zis Petru, rob supus Și-apostol, în Hristos Iisus, Către cei care-au dobândit Credința ce s-a dovedit De-același preț cu cea pe care, Noi am primit-o, fiecare, Prin voia Dumnezeului Și a Mântuitorului Nostru, aflat în ceruri, sus – Adică prin Hristos Iisus.

Revelația 7:15

De-aceea, trebuie să vie, Acum, la jilțul de domnie, Cari este al lui Dumnezeu, Spre a sluji apoi, mereu, Și zi și noapte-n Templul Lui; Iar cortul Dumnezeului Cel viu în veci și necuprins, Deasupră-le, va fi întins.