Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Fapte 2:28 - Biblia în versuri 2014

28 Mi-ai deslușit calea, spre viață Și-apoi, cu starea Ta de față, Mă vei umplea de bucurie.”

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

28 Mi-ai făcut cunoscute căile vieții; mă vei umple de bucurie cu prezența Ta!“.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

28 Mi-ai revelat strategia vieții și Mă vei umple de bucurie cu prezența Ta.»

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

28 Mi-ai făcut cunoscute căile vieții, mă vei umple de bucurie cu prezența ta».

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

28 Mi-ai făcut cunoscute cărările vieţii şi mă vei umple de bucurie cu faţa Ta.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

28 Mi-ai făcut cunoscute căile vieții și mă vei umple de bucurie cu starea Ta de față.’

Onani mutuwo Koperani




Fapte 2:28
14 Mawu Ofanana  

Ai să-mi dezvălui – negreșit – Mereu, care-i a vieții cale. Știu că-naintea feței Tale Se află bucurii nespuse, Iar desfătările ce-s puse La dreapta Ta, pe veșnicie Făcute-au fost ele să ție.


Încredințat sunt că, mereu – În nevinovăția mea – Să Îți văd fața, voi putea. De-ndată ce-o să mă trezesc, Eu, chipul Tău, am să-l zăresc Și-n fiecare zi, astfel, Voi fi sătul, privind la El.


Viață el Ți-a cerut și iată Că viață îi fusese dată. I-ai dăruit, cu bucurie, O viață lungă, pe vecie.


Pricini de binecuvântare Îl faci Tu, pentru fiecare, Și îl așezi pentru vecie – Umplut fiind de bucurie – Să stea-naintea Feței Tale, Așa cum ai găsit cu cale.


Arată-mi Doamne, ne-ncetat, Căile Tale și mă-nvață Să am cărarea Ta, în față.


De ce ești trist, suflet al meu, Și gemete doar, scoți mereu? În Dumnezeu, să te gândești Mereu ca să nădăjduiești, Pentru că iarăși îmi va da Puterea de a-L lăuda. El pentru mine-i Domnul meu, Căci El îmi este Dumnezeu. El este a mea mântuire.


Acei care se duc la ea, Să plece nu vor mai putea – Nicicând – ‘napoi, pentru că bieții, Nu mai găsesc cărarea vieții.


E mult mai bun. Pe drumul meu, Spre nevinovăție, eu Calc ne-ncetat. Cărarea mea, Una și-aceeași e cu cea Ce duce spre neprihănire,


L-a privit blând și-apoi a spus, Pe înțelesul lor, pe față: „Cale și adevăr și viață, Sunt Eu! Și nimenea nu vine, La Tatăl Meu, decât prin Mine!


Pentru că știu, prea bine, eu, Că n-ai să lași sufletul meu Să stea-n a morții Locuință Și știu că nu e cu putință Să lași să vadă Sfântul Tău, Cum putrezește trupul Său.


Cât despre David, cum se știe, Să-mi fie dar îngăduit, Ca să vă spun că a murit Și că se află îngropat. Mormântul lui e așezat, Aici, la noi, în acest loc.


Mereu, cu ochii ațintiți, Spre Căpetenie, să fiți, Către Desăvârșirea care Credința tuturor o are, Adică la Hristos Iisus, Cari pentru ce-I fusese pus În față – pentru bucurie – A fost în stare ca să vie Aici, și cruce-a suferit, Rușinea a disprețuit Și-acuma, șade, tot mereu, La dreapta, lângă Dumnezeu, Unde chemat a fost să vie, Lângă-al Său scaun de domnie.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa