Fapte 19:23 - Biblia în versuri 2014

²³ Un timp. Era chiar vremea-n care S-a făcut mare tulburare, În mijlocul norodului, Asupra Căii Domnului.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

²³ În vremea aceea, s-a stârnit o mare tulburare cu privire la Cale.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

²³ În acea vreme, s-a produs un conflict referitor la „Metoda lui Isus”.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

²³ În acel timp, s-a iscat o mare zarvă cu privire la calea [Domnului].

Română Noul Testament Interconfesional 2009

²³ În timpul acesta s-a făcut o mare tulburare cu privire la Cale.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

²³ Pe vremea aceea, s-a făcut o mare tulburare cu privire la Calea Domnului.

Fapte 19:23 Mawu Ofanana

Fapte 18:26

Vorbea deci, după al său crez, În sinagogă, cu-ndrăzneală Și-ncredere, fără sfială. El, auzit fu, de Acuila Și de soția sa, Priscila; Cei doi, îndată, l-au luat La ei și-apoi i-au arătat, Mai bine, Calea Domnului.

Fapte 19:9

Dar pentru că mulți se-arătau Necredincioși și împietriți Și pentru că au fost găsiți Că au vorbit norodului, De rău doar, Calea Domnului, Pavel, pe loc, i-a părăsit. Pe ucenici, i-a despărțit De ei și-apoi, a învățat Norodul cari s-a adunat La școala unui om, numit Traian. Acolo, a vorbit,

Fapte 22:4

Până la moarte-am prigonit Această Cale. Am venit Și-am pus în temniță, legați, Atât femei, cât și bărbați.

Fapte 24:14

Iată, mărturisesc că eu Slujesc acelui Dumnezeu, Slujit și de părinții mei, După o Cale, pe cari ei, Acum, partidă o numesc; De-asemenea, mărturisesc Cum că, în Lege, cred mereu, Și în proroci. În Dumnezeu,

Fapte 24:22

Felix știa de „Cale”. El I-a amânat, vorbind astfel: „Voi cerceta, pricina voastră, Când va veni, în fața noastră, Chiar căpitanul Lisias. Acuma, să plecați, vă las.”

Fapte 9:2

El a cerut, preotului Cel mare, sprijin și-ntărire, Scrisori de împuternicire Spre sinagogile aflate, Atuncea, la Damasc, ca toate Să îl ajute, să-i găsească Și-apoi să îi înlănțuiască, De câte ori e cu putință, Pe cei ce umblă în credință – Atât femei, cât și bărbați – Și să-i trimită-apoi legați, Către Ierusalim. Astfel,

2 Corinteni 11:26

De multe ori, pe când eram Pe drumuri și călătoream, Primejdii multe m-au pândit: Pe râuri, fost-am încolțit, Tâlharii mă pândeau mereu, Vânat am fost, de neamul meu; Păgânii, și ei, m-au gonit; Nici în cetăți, n-am fost ferit; Primejdia mă urmărea Și în pustiu. De-asemenea, Ea m-a găsit chiar și pe mare, Și-apoi, între acei frați care, Drept mincinoși, s-au arătat.

2 Corinteni 6:5

Răbdare-avem, necontenit, Și când bătaie căpătăm, Ori când, în temniță, ne-aflăm, Sau în răscoalele iscate, În osteneli nenumărate, În posturi și-n vegheri apoi.

2 Corinteni 6:9

Deși suntem bine știuți, Părem a fi necunoscuți. Suntem ca unii cari murim, Dar iată, însă, că trăim. Suntem ca niște pedepsiți, Fără a fi, morții, sortiți.