Fapte 19:17 - Biblia în versuri 2014

¹⁷ Acest fapt fost-a cunoscut De toți Iudeii; l-au știut Grecii și cei ce locuiau, Atuncea, în Efes. Erau Uimiți și foarte-nspăimântați. De moarte, toți erau speriați, Și-al Domnului Iisus Sfânt Nume, Ajunse proslăvit, în lume.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹⁷ Lucrul acesta a fost cunoscut de toți iudeii și de toți grecii care locuiau în Efes. Și pe toți i-a cuprins frica, iar Numele Domnului Isus era preamărit.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁷ Iudeii și grecii care locuiau în Efes, au auzit despre acest incident; și toți s-au speriat. Astfel, numele lui Isus a fost mai mult glorificat între ei.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁷ Lucrul acesta l-au aflat toți iudeii și grecii care locuiau în Éfes; teama i-a cuprins pe toți și numele Domnului Isus era preamărit.

Română Noul Testament Interconfesional 2009

¹⁷ Toţi iudeii şi grecii care locuiau în Efes au auzit vestea şi i-a apucat pe toţi o mare frică şi Numele Domnului Iisus era preamărit.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁷ Lucrul acesta a fost cunoscut de toți iudeii, de toți grecii care locuiau în Efes, și i-a apucat frica pe toți, și Numele Domnului Isus era proslăvit.

Fapte 19:17 Mawu Ofanana

2 Samuel 6:9

După tot ce s-a petrecut, David – de Domnul – s-a temut Și a-ntrebat speriat: „Cum vine, Chivotul Domnului, la mine? Cum intră el, cum va putea, Să șeadă-apoi, în casa mea?”

Psalmi 64:9

Cuprinsu-i-a pe toți, de-ndată, Mărturisind cu frică: „Iată Ceea ce face Dumnezeu.” Ei recunosc astfel, mereu, Că e lucrarea Domnului Și văd puterea mâinii Lui!

Levitic 10:3

Către Aron – fratele lui – Moise a zis: „Al Domnului Cuvânt, acum, s-a împlinit, Căci El a spus: „Voi fi sfințit De către-acela care vine Să se apropie de Mine Și proslăvit am să fiu Eu, În fața la poporul Meu.” Aron, când aste le-a văzut, N-a zis nimic, doar a tăcut.

Luca 1:65

Pe toți vecinii i-a cuprins Frica, iar vestea s-a întins, În tot acel muntos ținut – Din Iuda – încât a știut Oricine, ce s-a întâmplat, Când pruncul nume-a căpătat.

Luca 7:16

Mulțimea s-a înspăimântat, Pe Dumnezeu L-a lăudat Spunând: „Azi, marele proroc Este cu noi, în acest loc, Căci Dumnezeu La înălțat, Acuma, când ne-a cercetat.”

Fapte 13:12

Văzând că orb e vrăjitorul, Uimit rămase dregătorul, Crezând, din tot sufletul lui, Învățătura Domnului.

Fapte 18:19

Și la Efes. El i-a lăsat, Pe-nsoțitori, și a intrat, În sinagogă, la Iudei,

Fapte 18:21

Și-a zis: „Eu sunt grăbit să plec, Căci trebuie să îmi petrec Această sărbătoare mare – Deci sărbătoarea viitoare – Cu frații, la Ierusalim. Dar sper să ne reîntâlnim, Dacă vrea Domnul, căci apoi, Mă voi întoarce iar, la voi.” Sfârșit-a ce-a avut de spus,

Fapte 19:1

Pe când erau încă acolo – La Corinteni – aflat Apolo, Pavel, prin Asia, s-a dus – Prin părțile cele de sus – Și, la Efes, a poposit. Acolo, când a întâlnit Câțiva discipoli, i-a-ntrebat:

Fapte 19:16

Iar omu-n care a intrat Duhul cel rău, s-a repezit, Și după ce i-a biruit, Îi schingiui pe amândoi, Încât abia scăpară, goi Și plini de răni, din casa ‘ceea, Cu fuga doar. După aceea,

Fapte 19:18

Mulți, dintre cei care-au crezut, Mărturiseau tot ce-au făcut.

Fapte 2:43

De frică, plini, cu toți erau, Iar, prin apostoli, se făceau Minuni și semne, ne-ncetat.

Fapte 5:11

Lângă-al ei soț. O frică mare Cuprinse-ntreaga adunare, Și pe acei care-au aflat Tot ceea ce s-a întâmplat.

Fapte 5:13

Dar nimeni nu a cutezat Ca să se fi apropiat – Dintre ceilalți – de a lor ceată. Doar gloata era încântată Și-i lăuda, în gura mare;

Fapte 5:5

Când vorbele i-a auzit, Jos a căzut și a pierit. O mare frică i-a umplut, Pe-aceia care au văzut Tot ceea ce s-a întâmplat.

Filipeni 1:20

Nădejdea mea-i în Cel de Sus, Și știu, într-adevăr, prea bine, Că nu voi fi dat de rușine – Apoi – în față-I, cu nimic. De-aceea, pot ca să vă zic, Cum că Hristos, întotdeauna, În al meu trup, va fi într-una, Cu îndrăzneală, proslăvit Prin viața mea, necontenit; Și proslăvit, de-asemenea, Va fi El și prin moartea mea.

2 Tesaloniceni 1:12

Spre-a fi, de fiecare dată, În fiecare, proslăvit, Al lui Hristos Nume Slăvit, Și proslăviți să fiți și voi, În acest fel, în El apoi, După măsura harului, Cel minunat, al Tatălui, Pe cari L-avem, în ceruri, sus, Și-a Domnului Hristos Iisus.”

2 Tesaloniceni 3:1

„Încolo, vreau, dragii mei frați, Ca, pentru noi, să vă rugați, Să fie, astfel, răspândit, Neîncetat – și proslăvit – Cuvântul Domnului apoi, Așa precum este la voi.

1 Samuel 6:20

Cei din Bet-Șemeș au văzut Tot ceea ce s-a petrecut, Și-au zis: „Cine, de pe pământ, În fața Domnului Cel Sfânt, Poate să stea? Ce facem noi Și unde să-ndreptăm apoi, Acest chivot al Domnului, Să nu ne-apese mâna Lui?”