Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Fapte 18:4 - Biblia în versuri 2014

4 Pavel vorbea, pentru Iudei, Și pentru Greci, neîncetat, În sinagogă, la Sabat.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

4 În fiecare zi de Sabat, Pavel purta discuții în sinagogă și-i convingea atât pe iudei, cât și pe greci.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

4 În fiecare zi destinată Sabatului, Pavel vorbea iudeilor și grecilor, încercând să îi convingă.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

4 În fiecare sâmbătă, discuta în sinagogă și-i convingea pe iudei și pe greci.

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

4 În fiecare sâmbătă Pavel vorbea în sinagogă şi convingea atât iudei cât şi greci.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

4 Pavel vorbea în sinagogă în fiecare zi de Sabat și îndupleca pe iudei și pe greci.

Onani mutuwo Koperani




Fapte 18:4
18 Mawu Ofanana  

Domnul, apoi, cu dărnicie, Pământuri – lui Iafet – să-i dea Și în al lui Sem cort, să stea! Cât de acel făptuitor – Canaan – sa fie robul lor!”


Să nu fiți înșelați, cumva, De Ezechia, cu ceva! Pentru că el nu va putea Ca izbăvire să vă dea. Nu cumva, el vă amăgește Cu-ale lui vorbe, căci dorește Ca să muriți prin însetare Precum și prin înfometare? Nu vă îndeamnă el apoi, În Domnul să vă-ncredeți voi, Zicând: „Domnul ne ocrotește. Domnul, mereu, ne izbăvește. Cetatea nu va fi lăsată, Asirienilor, vreodată.”?


Avram răspunse: „Fiul meu, Dacă de Moise – îți spun eu – Și de proroci, n-au ascultat, Atunci, chiar dacă, înviat, Unul din morți, are să fie – Și-apoi, la ei, are să vie, Spre a vorbi cu fiecare – Nu va găsi, la ei, crezare!”


La Nazaret, El a sosit Și, cum era obișnuit, Când fost-a ziua de Sabat, În sinagogă a intrat Căci, să citească, a dorit.


Mirați, Iudeii se-ntrebau, Căci ei, nedumeriți, erau: „Unde vrea, oare, să se ducă? Spre Grecia oare-o apucă, La cei care s-au răspândit În acea țară? I-a găsit, Pe-aceia doar, să îi învețe? Vrea – Grecilor – să dea povețe? Cum spune, că n-o să-L găsim?


Din Perga, și drumu-și urmară Până în Antiohia, Aflată în Pisidia. Acolo-n ziua de Sabat, În sinagogă, au intrat,


Cu bine, au ajuns cei doi, Până-n Iaconia, și-apoi, În sinagogă, au intrat, Unde, astfel, au cuvântat, Încât mulțimea – de Iudei Și Greci – crezură ce-au spus ei.


Iudei-aceștia i-au primit, Căci inimi mai alese-aveau, Decât cei care se aflau Pe la Tesalonic. Apoi, Ei au primit, de la cei doi, Cuvântul. Râvnă dovedeau, Scripturile, când le citeau, Voind să vadă, lămurit, De-i drept tot ce li s-a vestit.


În sinagogă, vorbea el, În fiecare dimineață, Iudeilor, iar, în piață, Celor pe care-i întâlnea.


Plângându-se-mpotriva lui, În fața dregătorului: „Omul, pe care l-am adus, Ațâță lumea, căci i-a pus, Pe oameni, ca să se închine, Lui Dumnezeu. Dar nu e bine Așa cum el i-a îndemnat, Căci felu-acesta de-nvățat E împotriva Legii noastre. Vrem sfatul înălțimii voastre!”


Și la Efes. El i-a lăsat, Pe-nsoțitori, și a intrat, În sinagogă, la Iudei,


Dar, în Efes – acum – avem Mari greutăți, și-asemenea E-aproape-n toată Asia, Căci lumea e înduplecată, De Pavel, care îi arată Precum că toți ai noștri zei – Făcuți de mâini – nu-s dumnezei.


În urmă, Pavel a intrat, În sinagogă; a luat Cuvântul și, fără sfială, Vorbit-a, plin de îndrăzneală. Trei luni întregi, el a vorbit, Cu ei. Pe larg, s-a referit La lucrurile privitoare La-mpărăția viitoare, Cari este a lui Dumnezeu, Voind a-ndupleca, mereu, Pe cei care îl ascultau.


„Precum văd eu, tu vrei, pe mine, Ca să mă faci creștin, de-ndat’” – Răspunse-Agripa împărat.


I-au hotărât o zi, în care, La el, mai mulți frați au venit, Și-atuncea, Pavel le-a vestit Cuvântul Domnului; le-a dat Multe dovezi, și-a căutat Și prin proroci, să demonstreze, Prin Lege să-i încredințeze, De lucrurile cari s-au spus Pe seama Domnului Iisus.


Și – plin de simțăminte noi – În sinagogi, el a vestit, La toți, și-a propovăduit Despre Iisus, spunând mereu, Că Îi e Fiu, lui Dumnezeu.


„Ca unii care, bine știm Frica de Domnul, noi dorim, Pe oameni, ca să căutăm, Mereu, să îi încredințăm; Dar Dumnezeu este Cel care Ne-a cunoscut, pe fiecare, Și am nădejde că și voi – În cugete – ne știți, pe noi.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa