Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Fapte 17:4 - Biblia în versuri 2014

4 Unii din ei, și-un număr mare De greci, femei de frunte, care Teamă de Domnul au avut, Tot ce-a spus Pavel, au crezut Și au sfârșit trecând apoi, Grabnic, de partea celor doi.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

4 Unii dintre ei, precum și o mare mulțime de greci devotați și nu puține femei de seamă, au fost convinși și li s-au alăturat lui Pavel și Silas.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

4 Unii dintre iudei împreună cu mai mulți greci care aveau reverență față de Dumnezeu, au fost convinși și au acceptat ce spuneau Pavel și Sila. Acestui grup i s-a alăturat și unul format din femei respectate în (acel) oraș.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

4 Unii dintre ei au fost convinși și s-au alăturat lui Paul și lui Síla, împreună cu o mulțime numeroasă de greci evlavioși și multe femei de vază.

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

4 Unii dintre ei au crezut şi li s-au alăturat lui Pavel şi Sila, precum şi o mare mulţime de greci care se temeau de Dumnezeu şi multe din femeile de frunte ale cetăţii.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

4 Unii din ei și o mare mulțime de greci temători de Dumnezeu și multe femei de frunte au crezut și au trecut de partea lui Pavel și a lui Sila.

Onani mutuwo Koperani




Fapte 17:4
31 Mawu Ofanana  

De cu-nțelepții te-nsoțesti, Și tu ai să te-nțelepțești; Dar cel care se însoțește Doar cu nebunii, rău trăiește.


Lăsați prostia și veniți La mine, de vreți să trăiți! Priceperea să o urmați, Pe calea ei doar să umblați!”


„Ne spune-acum tu – dacă vrei – Cea mai frumoasă din femei, Unde s-a dus iubitul tău? Unde se află locul său, Să-l căutăm și noi, cu tine?”


„Neamuri, atunci, au să voiască, De Domnul să se alipească Și-n felu-acesta, tot mereu, Ele vor fi popor al Meu. În al tău mijloc – vei vedea – Necontenit că voi ședea Și-atuncea ai să știi prea bine Căci Cel ce m-a trimis la tine Este chiar Domnul oștilor.


Mirați, Iudeii se-ntrebau, Căci ei, nedumeriți, erau: „Unde vrea, oare, să se ducă? Spre Grecia oare-o apucă, La cei care s-au răspândit În acea țară? I-a găsit, Pe-aceia doar, să îi învețe? Vrea – Grecilor – să dea povețe? Cum spune, că n-o să-L găsim?


Când adunarea s-a sfârșit, Să plece, lumea s-a zorit. Barnaba și Pavel, apoi, S-au dus și ei. După cei doi, Porniră-ndată mulți Iudei Și prozeliți. Atuncea, ei, Cu dragoste, i-au îndemnat Să stăruiască, ne-ncetat, Cu toți, în harul Domnului.


Iudei-atunci s-au mâniat Și, grabnic, au întărâtat Pe toți fruntașii, din cetate; De-asemeni, fură-ntărâtate Femeile cucernice, Cu vază, și puternice. Astfel, cu toții au stârnit Prigoana, și i-au izgonit, Iute, din ale lor hotare Pe Pavel și Barnaba, care


Cu bine, au ajuns cei doi, Până-n Iaconia, și-apoi, În sinagogă, au intrat, Unde, astfel, au cuvântat, Încât mulțimea – de Iudei Și Greci – crezură ce-au spus ei.


Ajuns-au gloatele-n cetate, Astfel, să fie dezbinate. Mulți, pe apostoli, îi urmau; Alții, după Iudei, mergeau.


Apostolii îl ascultară, Prezbiterii seama luară Și-apoi, Biserici-au vorbit; Iar, în final, toți au găsit Că trebuie ca să aleagă Pe câțiva inși, care să meargă – Pe lângă Pavel și Barnaba – Să ducă dar, cu toată graba, În Antiohia, de-ndată, Decizia ce-a fost luată. Astfel, din frați, au fost găsiți, Ca fiind cei mai potriviți, Iuda – cel cari s-a mai chemat Barsaba – și a fost urmat De Sila. Acești doi bărbați, Erau de vază, între frați.


Astfel, trimis-am fraților, Pe Iuda și pe Sila, care, Aceleași lucruri, fiecare, Prin viu grai, au să vi le spună.


Apoi, Iuda și Sila, care Erau proroci, i-au întărit, Pe frați, prin ceea ce-au vorbit.


Pavel, de Sila însoțit – După ce-n grija harului Cel nesfârșit al Domnului, De frați, a fost încredințat – La drum plecă, ne-ntârziat.


Pavel, de-ndat’ ce l-a văzut, Să-l ia, însoțitor, a vrut. Astfel, tăiatu-l-a-mprejur, Din pricina celor din jur, Căci în acel ținut, erau, Atunci, Iudei mulți, și știau Că grec fusese al său tată. Apoi, la drum, porniră-ndată.


Pavel și Sila-au fost luați, Și-apoi, trimiși – de către frați – Noaptea, la Berea. Aici, ei, În sinagogă, la Iudei, Intrară, de cum au sosit.


Mulți începură-atunci să crează. La fel, multe femei de vază, Din ale Grecilor, crezură Și ucenici, mulți, se făcură.


Pe Pavel, frații l-au luat – După această întâmplare – Și îl trimiseră pe mare. La Berea, Sila a rămas, Cu Timotei, în acel ceas.


În sinagogă, vorbea el, În fiecare dimineață, Iudeilor, iar, în piață, Celor pe care-i întâlnea.


Dar totuși, unii au găsit Că-i drept ce-a spus, și l-au crezut, Și, de-a lui parte, au trecut. Printre aceștia s-a aflat Și Dionisie – chemat Și Areopagitul – iar Alături, o femeie chiar Venit-a, care s-a numit Damaris. S-au mai alipit, Sporind numărul celor doi, Încă mulți alții, mai apoi.


Pavel vorbea, pentru Iudei, Și pentru Greci, neîncetat, În sinagogă, la Sabat.


Doi ani, iar cei ce locuiau În Asia și cari erau Iudei sau Greci, au auzit În ăst timp, propovăduit, Cuvântul Domnului, mereu.


Cei ce-au crezut, s-au adunat, Cu toții, la un loc, și-aveau – Toate – de obște. Își vindeau –


Strigând: „Bărbați Israeliți! Dați-ne, grabnic, ajutor! Iată, acest înșelător, E cel cari propovăduiește, În toată lumea, și vorbește, Mereu, contra norodului Și împotriva Legii lui Și a locașului în care Ne-am strâns acum, cu mic, cu mare. Ba, mai mult încă: a băgat, În Templu, Greci; și a spurcat Locașul sfânt.” Ei au văzut,


Unii crezură ce-a spus el, Dar alții n-au crezut defel.


Ioan și Petru-au revenit Printre ai lor și-au povestit Apoi, ce s-a-ntâmplat, la toți: Ce au vorbit marii preoți Și-ai lor bătrâni. Când auziră,


Că, acest lucru, l-au făcut, Nu numai cum aș fi dorit, Ci mai mult, căci s-au dăruit – Întâi de toate – Domnului, Și nouă-apoi, prin voia Lui.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa