Fapte 17:24 - Biblia în versuri 2014

²⁴ Aflați acum, că Dumnezeu, Cel care, lumea, a făcut – Cu tot ce-n ea a fost văzut – Este chiar Domnul cerului, Precum și al pământului, Care, nicicând, n-a locuit, În templele ce le-au zidit Mâini omenești. Lui nu-i slujesc

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

²⁴ Dumnezeul Care a făcut lumea și tot ce este în ea este Domnul cerului și al pământului; El nu locuiește în temple făcute de mâini

Biblia în Versiune Actualizată 2018

²⁴ Este vorba despre Dumnezeul care a creat atât Universul, cât și pământul. El nu locuiește în temple construite de mâna omului;

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

²⁴ Dumnezeu, care a făcut lumea și toate câte sunt în ea, cel care este Domnul cerului și al pământului, nu locuiește în temple făcute de mână [de om],

Română Noul Testament Interconfesional 2009

²⁴ Dumnezeul care a creat lumea şi tot ce este în ea, El este Domnul cerului şi al pământului şi nu locuieşte în temple făcute de mâna omului,

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

²⁴ Dumnezeu care a făcut lumea și tot ce este în ea este Domnul cerului și al pământului și nu locuiește în temple făcute de mâini.

Fapte 17:24 Mawu Ofanana

Geneza 1:1

La început, Dumnezeu Sfântul A făcut cerul și pământul.

Geneza 14:19

Și lui Avram, astfel i-a spus: „Să fie binecuvântat Avram, de Domnul, ne-ncetat, De Prea Înaltul Dumnezeu, De Cel care e viu mereu, De Ziditorul cerului Precum și al pământului!

Geneza 14:22

Avram privi la împărat Și-apoi, astfel a cuvântat: „Ridic mâna spre Dumnezeu Cel Prea Înalt, spre Domnul meu, Spre Ziditorul cerului Precum și al pământului,

1 Regi 8:27

Dar ce! Va locui vreodată – Cu-adevărat – Domnul Cel Sfânt, Aici, jos, pe acest pământ? Iată că măreția Lui Nu-ncape-n cerul cerului! Atunci, ce-aș mai putea să zic De-această casă, eu? Nimic.

2 Regi 19:15

El I-a făcut o rugăminte, Rostind apoi, aste cuvinte: „O, Doamne! Tu, Acela care Te-așezi pe heruvimi, călare, Ești singurul stăpânitor Asupra împăraților. Tu ai făcut acest pământ Și toate câte-n lume sânt.

2 Cronici 2:6

Dar cine poate să-I zidească, O casă-n cari să locuiască, Dacă nici cerul, cât se-ntinde, Pe Dumnezeu nu Îl cuprinde? Sau oare, cine pot fi eu, Ca să-I înalț, lui Dumnezeu, O casă, decât una-n care Să ard tămâi mirositoare – Șezând în fața Domnului – Spre slava și cinstirea Lui?

2 Cronici 6:18

Dar ce! Va locui vreodată – Cu-adevărat – Domnul Cel Sfânt, Aici, jos, pe acest pământ? Iată că măreția Lui Nu-ncape-n cerul cerului! Atunci, ce-aș mai putea să zic, De-această casă, eu? Nimic!

Psalmi 115:16

Iată că cerurile sânt Doar ale Lui, dar ăst pământ L-a dăruit El tuturor Feciorilor oamenilor.

Psalmi 146:5

Ferice de acela care Va căuta ajutorare La al lui Iacov Dumnezeu Și-n El se-ncrede tot mereu!

Psalmi 148:13

Să laude Numele Lui Toți oamenii pământului! Căci al Său Nume este sfânt Și-i mai presus de-acest pământ. Numele Lui Cel minunat, Mai sus de ceruri, e-nălțat.

Psalmi 24:1

Pământul este-al Domnului Și tot ce e pe el e-al Lui! Lumea și cei ce-o locuiesc Sun ale Domnului Ceresc!

Isaia 40:12

„Dar cine reușit-a, oare, Ca apele, să le măsoare? Sau cine o fi măsurat Cerul și-apoi a adunat Toată țărâna cea pe care Fața pământului o are, Iar în măsura-n care-o puse, Doar o treime se umpluse? Cine-a venit cu un cântar, Să cântărească munții? Dar, Cu cumpăna, cine-a venit, Când dealurile-a cântărit?

Isaia 40:28

Nu știi? Sau nu ai auzit Că Dumnezeu a întocmit Pământul? El nu ostenește Și-apoi, nicicând, nu obosește. Puterea Lui este ascunsă, Nemărginită, nepătrunsă.

Isaia 42:5

Așa vorbește Domnul – care A întocmit pământ și mare, A făcut ceruri câte sânt, Și le-a întins peste pământ – Acela care a făcut Ființele ce s-au văzut, Acela care-a dat suflare De viață, pentru fiecare:

Isaia 45:18

Domnul, care e Făcător Al tuturor cerurilor, Acela care a-ntocmit Pământul și l-a întărit – Nu pentru a-l face-o pustie, Ci locuit voind să fie – În felu-acesta a vorbit: „Doar Eu sunt Domnul, negreșit, Și nu mai este nimenea Care să-Mi fie-asemenea!

Isaia 66:1

„Așa vorbește Dumnezeu: „Întregul cer este al Meu, Căci el este, din veșnicie, Scaunul Meu pentru domnie, Iar din pământ, Eu Mi-am făcut, Pentru picioare, așternut! Ce casă ați putea apoi, Mie, ca să Îmi faceți voi, Sau ce puteți să ridicați, Drept locuință să Îmi dați?

Ieremia 10:11

„Așa să le vorbiți: „Toți cei Care se cheamă dumnezei, Dar n-au făcut acest pământ Și cerurile câte sânt, Pieri-vor de pe-ntinsul lui Și de sub fața cerului.

Ieremia 23:24

Dar oare, poate cineva, În loc ascuns să stea, cumva, Fără ca să pot să-l văd Eu?” – Întreabă Domnul Dumnezeu. „Nu umplu Eu acest pământ Și cerurile, câte sânt?

Ieremia 32:17

„Ah Doamne, precum e știut, Cer și pământ Tu ai făcut, Prin brațul Tău întins și tare Și prin puterea Ta cea mare. Din parte-Ți, sunt încredințat, Cum că nimic nu-i de mirat!

Daniel 4:35

Toți oamenii pământului Nimic sunt înaintea Lui. El este Cel ce poate face, Mereu, doar după cum Îi place, Cu toată oastea cerului Și oamenii pământului. Nimeni nu poate să se ție În contră la a Lui mânie, Pentru că – iată – nimeni nu-i, Ca să Îi zică „Ce faci?”, Lui.

Zaharia 12:1

Iată Cuvântul Cel venit Din partea Domnului, rostit Pentru întregul Israel: „Așa a cuvântat Acel Care e Domnul și-a întins Al cerurilor necuprins, Cel cari pămânu-a-ntemeiat Și duh, în om, a așezat:

Maleahi 2:10

N-avem un singur Tată noi? Și nu un Dumnezeu, apoi, E Cel care ne-a întocmit? Atunci, de ce ne-am dovedit Necredincioși fără-ncetare, Unul față de altul, oare, Încât ajuns-am de-am călcat Și legământul încheiat De către cei ce se vădeau Cum că ai noști părinți erau?

Matei 11:25

Apoi, El a continuat: „Tată, în veci, fii lăudat, Că aste lucruri, le-ai ascuns De înțelepți; de nepătruns Sunt pentru cel ce-i iscusit. Tu, însă, le-ai descoperit

Matei 5:34

Aminte să luați acum: Nu mai jurați dar, nicidecum, Pe cer și-asemeni, pe pământ; Căci ceru-i al Domnului Sfânt Jilț de domnie, și-ați văzut,

Luca 10:21

Voios, în Duh, Iisus mai zise: „O, Tată, Domn al cerului, Precum și al Pământului! Te laud, Tată, ne-ncetat – De-a pururea, fii lăudat! – Că aste lucruri, le-ai ascuns De înțelepți. De nepătruns, Sunt pentru cel ce-i iscusit. Doar pruncilor, le-ai deslușit! Da, astfel ai găsit cu cale, Să faci, în planurile Tale!

Ioan 1:1

N-a fost nici cerul, nici pământul, Ci, la-nceput, a fost Cuvântul. Acest Cuvânt a fost, mereu, Alăturea cu Dumnezeu; Și Dumnezeu, deci, chiar Prea Sfântul, S-a dovedit a fi Cuvântul.

Fapte 14:15

„Ce faceți?! Ce va apucat?! Stați și uitați-vă, la noi, Căci suntem oameni, ca și voi! Acuma dar – cum v-am mai spus – O veste bună, v-am adus, Ca să lăsați voi, la o parte, Aceste lucruri, ce-s deșarte, Și să vă-ntoarceți, negreșit, La Dumnezeu, cari a zidit Pământ și mare, cer și stele, Precum și tot ce este-n ele.

Fapte 4:24

Ei, glasurile, își uniră Și, către Domnul, au strigat: „Stăpâne, care ai creat Și cer și mare și pământ Și toate câte-n ele sânt!

Fapte 7:48

Dar Cel Prea-nalt n-a locuit În ea, și nici nu locuiește În ceea ce omul zidește, Precum prorocul a vestit, Atuncea când a prorocit:

Romani 1:19

Fiindcă, despre Dumnezeu, Tot ce a trebuit știut, Li s-a făcut de cunoscut În ei, căci li s-a arătat, De către El, neîncetat.

Deuteronom 10:14

Iată că ceruri și pământ – Cu tot ce au – ale Lui sânt.

Evrei 1:2

Acum – în vremea noastră – iată, Când aste zile-s spre sfârșit, El, chiar prin Fiul, ne-a vorbit, Pe cari L-a pus moștenitor, Al tuturor lucrurilor, Căci prin Acesta, la-nceput, Și veacurile s-au făcut.

Evrei 3:4

Orișice casă ridicată, A fost de cineva durată. Să știți că totul – negreșit – Este, de Dumnezeu, zidit.

Revelația 20:11

Apoi, un scaun de domnie, Mi-a apărut, în față, mie, Și Cel care ședea pe el; Fusese alb jilțul acel. Pământ și ceruri, am văzut, Că loc, atunci, n-au mai avut, În fața Lui, și au fugit.