Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Fapte 16:15 - Biblia în versuri 2014

15 Lidia fost-a botezată, Cu toată casa ei. Apoi, Ea ne-a rugat, pe amândoi: „De mă găsiți că-s credincioasă Lui Dumnezeu, în a mea casă, Cu drag, vă rog ca să intrați, Căci vreau, la mine, ca să stați.” Noi, ruga ei, am ascultat-o Și-apoi, acasă, am urmat-o.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

15 După ce ea și familia ei au fost botezați, Lidia ne-a rugat, zicând: „Dacă voi considerați că sunt credincioasă Domnului, veniți și rămâneți în casa mea!“. Și ne-a înduplecat.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

15 După ce a fost botezată împreună cu membrii familiei ei, ne-a zis: „Dacă mă considerați credincioasă (lui Isus), vă rog să veniți ca să găzduiți în casa mea!” Astfel ne-a convins și am acceptat oferta ei.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

15 După ce a fost botezată ea și casa ei, ne-a invitat, zicând: „Dacă ați judecat că sunt credincioasă Domnului, veniți și rămâneți în casa mea!”. Și ne-a obligat să acceptăm.

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

15 După ce s-a botezat ea şi casa ei, ne-a rugat: „Dacă m-aţi socotit credincioasă Domnului şi aţi venit în casa mea, vă rog să rămâneţi!” Şi ne-a făcut să rămânem.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

15 După ce a fost botezată, ea și casa ei, ne-a rugat și ne-a zis: „Dacă mă socotiți credincioasă Domnului, intrați și rămâneți în casa mea.” Și ne-a silit să intrăm.

Onani mutuwo Koperani




Fapte 16:15
32 Mawu Ofanana  

Au zis, dar Lot a insistat, Până când i-a înduplecat. O cină, el le-a pregătit Și azimi calde, le-a servit.


Ia darul ce ți-a fost adus, Fiindcă Domnul, cum ți-am spus, Cu bogății, m-a copleșit Și am de toate, negreșit.” Esau, atunci, a acceptat,


Odată, merse Elisei Pân’ la Sunem. Printre femei, Fusese una, mai bogată, Cari în Sunem era aflată. Femeia l-a chemat la masă Pe Elisei, în a sa casă. Atât de mult a stăruit, Până când el s-a învoit. De-atunci, de câte ori trecea Pe la Sunem, mânca la ea.


Cine primește un proroc – În numele unui proroc – Ca și proroc va fi plătit. Dacă un om neprihănit, În numele altui ca el, A fost primit, atunci acel La care-a stat, e răsplătit Precum un om neprihănit.


Acolo-n apa râului – După ce își mărturiseau Păcatul – botezați erau.


„Pe drum, la garduri, să te duci!”, Spuse stăpânul, „și-i aduci, Pe toți, pe care îi găsești! Dacă nu vor, ai să-i silești, Pentru că trebuie să vină, Ca să îmi fie casa, plină!


Cei doi, atuncea, L-au rugat, Zicând: „Aproape s-a-nserat. Rămâi cu noi.” El a rămas Și-astfel, a stat la ei, de mas.


Va spune astfel de cuvinte, Prin care veți putea să fiți – Tu și-a ta casă – mântuiți.”


Atunci, Pavel și Sila-au spus: „Să crezi doar, în Domnul Iisus, Și mântuire-i căpăta Tu, și cu toată casa ta.”


La casa temnicerului, Ei merseră, în acel ceas De noapte, unde-au și rămas. Chiar temnicerul a spălat Ale lor răni, și, botezat, A fost și el, și-ntreaga-i casă.


I-a așezat, apoi, la masă, Și, bucurie, au avut, Pentru că-n Domnul, au crezut.


N-a vorbit Pavel, în zadar, Căci Crisp și toată casa lui Primi Cuvântul Domnului. În sinagogă, el avea, Un loc fruntaș. De-asemenea, Mulți Corinteni l-au ascultat, Pe Pavel, și s-au botezat, Pentru că-n Domnul, au crezut.


Însă, când Filip a intrat, La ei și când a cuvântat, De Evanghelia Domnului Și despre cea a Numelui Cel Sfânt al lui Hristos Iisus, Samaritenii, toți, s-au dus La el, și fost-au botezați, Atât femei, cât și bărbați.


Opriră carul, iar apoi, Intrară-n apă amândoi Și famenul fu botezat.


Și Gaiu mai urează-apoi. El este gazda cea pe care, Eu și Biserica, o are. Erast vă spune „sănătate” – El vistiernic e-n cetate. Fratele Cuart, apoi, la fel, Tot „sănătate”-a zis și el.


„Iată dar, fraților, vă spun, Precum că am ajuns nebun; Dar trebuie mărturisit, Că eu am fost, de voi, silit. Voi trebuia – dragii mei frați – Pe mine, să mă lăudați; Căci chiar dacă nu sunt nimic, Nu-s mai prejos – pot ca să zic – Față de-apostolii veniți, Și-atât de minunați găsiți.


Pe toți ne strânge – ne-ndoios – Mereu, iubirea lui Hristos. În felul nostru, noi gândim Și, de aceea, socotim Că dacă Unul a murit Pentru toți ceilalți, negreșit, Și ceilalți au pierit apoi.


Deci, cât are prilej, oricine Va trebui să facă bine, Dar mai ales – vă îndemn eu – Să faceți bine, tot mereu – Pe cât vă este cu putință – La frații voștri, de credință.


„Pavel, chemat să fie pus, Apostol, în Hristos Iisus – Așa cum Dumnezeu a vrut – Spre sfinții care i-a avut Efesul și către cei care, Drept credincioși, Hristos îi are:


E drept ca astfel, să gândesc, Despre voi toți, căci vă iubesc Și-n inimă, vă port, mereu, Căci voi, atât în lanțul meu, În întăriri și-n apărare A Evangheliei lucrare, Părtași, cu mine, sunteți dar – Cu toții – la același har.


Dacă prieten, mă găsești, Ca și pe mine, să-l primești.


De-asemenea, dragii mei frați, De-a primi oaspeți, nu uitați; Căci mulți cari, oaspeți, au primit, Pe îngeri chiar, i-au găzduit, În casa lor, fără să știe Cine le-a fost în ospeție.


Aceste rânduri, ce le-am scris, Eu, prin Silvan, vi le-am trimis – De care, cred, neîndoios, Că e un frate credincios. V-am scris, ca să vă întăresc Și ca să vă adeveresc Că harul cel adevărat, Pe care Dumnezeu l-a dat, E cel pe care l-ați primit, De care, voi v-ați alipit.


Voi, însă, fiți atenți, mereu: Dacă se va-ntâmpla, cumva, La voi, să vină cineva, Fără învățătura care Dată v-a fost, la fiecare De Domnul nost’, Hristos Iisus, Să nu-l primiți, și nici de spus, Să nu îi spuneți: „Bun venit!”.


Deci prea iubite, am văzut, Cum că areți credincioșie, În ceea ce lucrezi tu, fie Că-i în folosul fraților, Fie în al străinilor.


Că noi suntem datori să știm, Pe acești oameni, să-i primim Cum trebuie și să-ncercăm Ca împreună să lucrăm, Cu adevărul. Am mai scris


Dar Saul s-a împotrivit: „N-am să mănânc”, el a rostit Cu hotărâre, însă ea – Și slugile asemenea – Au stăruit necontenit, Până când el s-a învoit. De la pământ, s-a ridicat Și-apoi, pe pat, s-a așezat.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa