Fapte 15:32 - Biblia în versuri 2014

³² Apoi, Iuda și Sila, care Erau proroci, i-au întărit, Pe frați, prin ceea ce-au vorbit.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

³² Iuda și Silas, fiind și ei profeți, i-au încurajat pe frați și i-au întărit prin multe cuvinte.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

³² Iuda și Sila care erau profeți, le-au vorbit și i-au edificat printr-un amplu mesaj.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

³² Iúda și Síla, care erau și ei profeți, i-au încurajat pe frați și i-au întărit prin multe cuvinte.

Română Noul Testament Interconfesional 2009

³² Iuda şi Sila, fiind ei înşişi profeţi, i-au îndemnat pe fraţi prin multe sfaturi şi i-au întărit.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

³² Iuda și Sila, care și ei erau proroci, au îndemnat pe frați și i-au întărit cu multe cuvinte.

Fapte 15:32 Mawu Ofanana

Daniel 11:1

„Anul întâi se dovedea, De când Dariu împărățea. Med era el, de al său neam. În acel timp, la el eram, Ca să-l ajut, să-l întăresc Și sprijin să îi dăruiesc.

Matei 23:34

De-aceea, Eu trimit, la voi, Proroci și înțelepți, și-apoi Și cărturari. Însă, aflați Că știu cum vor fi-ntâmpinați. Pe unii o să-i omorâți, Pe alții o să-i răstigniți; În sinagogi, pe-alți-i veți bate, Și-apoi, din cetate-n cetate, Pe toți o să îi prigoniți, Căci trebuie ca să plătiți Pentru întreaga voastră vină.

Luca 11:49

De-aceea, a lui Dumnezeu Înțelepciune-a zis, mereu: „Proroci și-apostoli le-am trimis; Pe unii din ei i-au ucis; I-au prigonit pe alți-apoi,

Fapte 11:23

Acolo, el a fost pătruns De harul cari l-a revărsat Domnul, din cer, și i-a-ndemnat Pe toți, ca hotărâți, mereu, Să stea lipiți, de Dumnezeu.

Fapte 11:27

În Antiohia, sosiră Niște proroci, care veniră De la Ierusalim. Acei

Fapte 13:1

Pe-atunci, Biserica avea, Acolo-n Antiohia, Niște învățători, precum Și-unii proroci. Iată-i acum: Barnaba, Simon – poreclit Și Niger; Luciu – cel venit De la Cirene; i-a urmat Cel cari Manaen s-a chemat – Acesta a copilărit Cu Saul și cu cel sortit A fi-n Iudeea împărat Și cari, Irod, a fost chemat.

Fapte 14:22

Și-au întărit, în calea lor, Sufletul ucenicilor. Să stăruie, i-au îndemnat – Toți – în credință, ne-ncetat, Spunând că-n cer, la Dumnezeu, Doar prin necazuri și prin greu, Putem pătrunde. Când sfârșiră,

Fapte 15:1

Câțiva bărbați, în vremea ‘ceea, Tocmai veniră din Iudeea, Și le-au spus fraților: „Să știți, Că nu puteți fi mântuiți, Dacă-mprejur, nu v-ați tăiat, Așa cum Moise a lăsat.”

Fapte 15:22

Apostolii îl ascultară, Prezbiterii seama luară Și-apoi, Biserici-au vorbit; Iar, în final, toți au găsit Că trebuie ca să aleagă Pe câțiva inși, care să meargă – Pe lângă Pavel și Barnaba – Să ducă dar, cu toată graba, În Antiohia, de-ndată, Decizia ce-a fost luată. Astfel, din frați, au fost găsiți, Ca fiind cei mai potriviți, Iuda – cel cari s-a mai chemat Barsaba – și a fost urmat De Sila. Acești doi bărbați, Erau de vază, între frați.

Fapte 15:27

Astfel, trimis-am fraților, Pe Iuda și pe Sila, care, Aceleași lucruri, fiecare, Prin viu grai, au să vi le spună.

Fapte 15:3

Atunci, pe gânduri, n-au mai stat, Ci au făcut precum au spus Și, spre Ierusalim, s-au dus. Biserica i-a însoțit Până cetatea-au părăsit, Urmând drumul Feniciei Și-apoi cel al Samariei. Pe unde au trecut, mereu, De-ntoarcerea la Dumnezeu A Neamurilor, au vorbit. Mari bucurii au dăruit, În orice loc, în calea lor, În rândurile fraților.

Fapte 15:31

Frații – citind-o, imediat – În suflete, s-au bucurat, Căci le-aducea îmbărbătare.

Fapte 15:41

El străbătut-a Siria, Urmând apoi Cilicia, Cuvântul propovăduind, Bisericile întărind.

Fapte 18:23

În Antiohia, a stat Puțină vreme, și-a luat, Apoi, din nou, la străbătut, Tot al Galatiei ținut, Precum și-al Frigiei, oprind Din loc în loc și întărind Pe ucenicii de acolo.

Fapte 2:40

Astfel, Petru mărturisea, Dădea îndemnuri și zicea: „Grăbiți-vă ca mântuiți, Din ăst neam ticălos, să fiți!”

Fapte 20:2

I-a-mbărbătat, pe ucenici, Cu multe sfaturi. La sfârșit, Spre Grecia, el a pornit,

Romani 12:6

De-aceea, daruri diferite, Ne-au fost, prin har, nouă-mpărțite: Acel care-a primit, prin har, Al prorociei mare dar, Să-l folosească cu știință, După măsura-i de credință;

Romani 12:8

Acela cari este în stare Ca să aducă-mbărbătare La alții, trebuie să știe De-mbărbătări doar, să se ție. Cel care vrea să dăruiască, Inimă largă să vădească. Acela care cârmuiește, Râvnă s-arate, trebuiește; Iar milostenia, vreau să fie, Făcută doar cu bucurie.”

1 Corinteni 1:8

Să știți că El, pân’ la sfârșit, Vă întărește, negreșit, Ca fără vină să fiți voi, Când se va-ntoarce înapoi, Din slăvile cerești – de sus – Al nostru Domn, Hristos Iisus.

1 Corinteni 14:29

Prorocii trebuie să știe Cum este bine ca să fie: Deci, în Biserici – dintre ei – Au să vorbească doi sau trei. Ceilalți s-asculte-i sfătuiesc, Spre-a judeca tot ce vorbesc.

1 Corinteni 14:3

Dar omul care-a prorocit, Doar pentru oameni a vorbit Spre mângâiere și zidire, Precum și pentru sfătuire.

1 Corinteni 14:32

În toate – duhurile lor – Supuse sunt, prorocilor.

Efeseni 3:5

Închisă doar, a fost ținută, Făr’ a se face cunoscută Copiilor oamenilor, În curgerea vremurilor Care-au trecut, în felu-n care Această taină-acum apare, Prin Duhul, dat doar sfinților Apostoli și prorocilor, Cari sunt ai lui Iisus Hristos.

1 Tesaloniceni 2:11

Față de voi, neîncetat, Ca și un tată, ne-am purtat: V-am mângâiat, necontenit, Și, sfaturi, noi v-am dăruit;

1 Tesaloniceni 3:2

Și de aceea, dragii mei, Pe al nost’ frate, Timotei – Care, în Dumnezeu, slujește Și Evanghelia o vestește – În grabă, l-am trimis, la voi. El vă va mângâia apoi, Iar prin ceea ce-o să lucreze, Are să vă îmbărbăteze, Pentru ca să aveți putință, De a vă ține în credință,

1 Tesaloniceni 4:1

„Încolo, sunteți învățați, Cum trebuie să vă purtați, Pentru a fi plăcuți, mereu, De către-al nostru Dumnezeu. Așa să faceți – vă rugăm – Și, totodată, vă-ndemnăm În Sfântul Nume-al lui Iisus, Cu o dorință de nespus, Ca în astă privință-apoi, Necontenit, să creșteți voi.

1 Tesaloniceni 5:14

De-asemenea, dragii mei frați, Vă mai rugăm, să îi mustrați Pe cei cari – fără îndoială – Trăiesc în neorânduială. Pe cei ce-s deznădăjduiți, Îmbărbătați-i! Sprijiniți, Pe cei ce-s slabi! Fiți iertători, Necontenit, și răbdători.

1 Tesaloniceni 5:20

Mereu, să nu disprețuiți Vreo prorocie. Căutați,

2 Tesaloniceni 3:12

Pe toți acești oameni, dorim – În Domnul – să îi sfătuim, Să își mănânce pâinea, când Au să o capete, lucrând.

1 Timotei 2:1

„Vă îndemn dar, să căutați Ca mai întâi, să vă rugați, Să faceți cereri, mijlociri, Și să aduceți mulțumiri, Lui Dumnezeu, și pentru voi, Și pentru toți oameni-apoi:

2 Timotei 4:2

Mereu, să propovăduiești Cuvântul și să stăruiești Asupra lui, necontenit, Atât la timpul potrivit, Precum și în orice răstimp Ce nu pare a fi la timp. Mustră și ceartă, cu măsură, Îndeamnă, dă învățătură, Împarte, tuturor, povețe Și le-nsoțește cu blândețe.

1 Petru 5:1

„Prezbiterilor, le vorbesc, Căci vreau ca să îi sfătuiesc, Pentru că eu, prezbiter sânt – Martor al lui Hristos Cel Sfânt – La tot ceea ce-a pătimit, Și care, parte, am primit, La slava Lui neprețuită Care va fi descoperită:

1 Petru 5:10

Dar Dumnezeul harului – Cel care-n bunătatea Lui, La a Lui slavă, va adus, Acuma, prin Hristos Iisus – După ce o să suferiți Puțin timp doar, desăvârșiți O să vă facă. Vă-ntărește, Putere-apoi, vă dăruiește Și veți ajunge, negreșit, Cu toți, atunci, de neclintit.

1 Petru 5:12

Aceste rânduri, ce le-am scris, Eu, prin Silvan, vi le-am trimis – De care, cred, neîndoios, Că e un frate credincios. V-am scris, ca să vă întăresc Și ca să vă adeveresc Că harul cel adevărat, Pe care Dumnezeu l-a dat, E cel pe care l-ați primit, De care, voi v-ați alipit.