Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Fapte 15:22 - Biblia în versuri 2014

22 Apostolii îl ascultară, Prezbiterii seama luară Și-apoi, Biserici-au vorbit; Iar, în final, toți au găsit Că trebuie ca să aleagă Pe câțiva inși, care să meargă – Pe lângă Pavel și Barnaba – Să ducă dar, cu toată graba, În Antiohia, de-ndată, Decizia ce-a fost luată. Astfel, din frați, au fost găsiți, Ca fiind cei mai potriviți, Iuda – cel cari s-a mai chemat Barsaba – și a fost urmat De Sila. Acești doi bărbați, Erau de vază, între frați.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

22 Atunci apostolii și bătrânii, împreună cu toată biserica, au hotărât să aleagă dintre ei niște bărbați pe care să-i trimită în Antiohia, împreună cu Pavel și Barnabas. I-au ales pe Iuda, numit și Barsabas, și pe Silas – bărbați cu rol de conducători în rândul fraților.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

22 Atunci apostolii și prezbiterii, în acord cu toți ceilalți care formau Comunitatea lui Cristos, au decis ca Pavel și Barnaba să fie trimiși la Antiohia împreună cu Iuda care se mai numea și Barsaba și cu Sila. Ei erau recunoscuți ca bărbați remarcabili între ceilalți frați.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

22 Atunci apostolii și prezbíterii, împreună cu toată comunitatea, au hotărât să aleagă câțiva oameni dintre ei și să-i trimită la Antiohía împreună cu Paul și Barnàba, pe Iúda, numit Bársaba, și pe Síla, bărbați de frunte printre frați.

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

22 Atunci apostolii şi prezbiterii, împreună cu toată Biserica, au hotărât să aleagă dintre ei nişte bărbaţi pe care să-i trimită la Antiohia cu Pavel şi Barnaba, anume pe Iuda, numit Barsaba, şi pe Sila, doi bărbaţi de vază între fraţi.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

22 Atunci, apostolii și prezbiterii și întreaga Biserică au găsit cu cale să aleagă vreo câțiva dintre ei și să-i trimită la Antiohia, împreună cu Pavel și Barnaba. Și au ales pe Iuda, zis și Barsaba, și pe Sila, oameni cu vază între frați.

Onani mutuwo Koperani




Fapte 15:22
29 Mawu Ofanana  

Lucrul acesta a plăcut, Fiind îndată cunoscut, De-ntreg poporul, negreșit, Și toți, cu cale, au găsit Că David, foarte bine face Și-atuncea l-au lăsat în pace.


În Iuda, mâna Domnului, La inima poporului – În acea vreme – a lucrat, Încât cu toți au ascultat Porunca împăratului Și-a căpeteniilor lui.


Lucrul fiind încuviințat De Ezechia și-al său sfat,


Pe doi inși, frații i-au trimis: Pe Iosif – sau Barsaba zis – Numit și Iust, și-a mai venit Cel care Matia s-a numit.


Aceia ce s-au risipit, Atunci când s-a dezlănțuit Prigoana care l-a răpus Pe Ștefan, iată că s-au dus De-ajunseră-n Fenicia, Cipru și Antiohia. Acești-au propovăduit, Mereu, pe unde s-au oprit, Cuvântul, numai la Iudei;


Dar fost-au câțiva, dintre ei, Care, din Cipru, se trăgeau; Alți-n Cirena locuiau. În Antiohia-au venit Și-acolo, au mărturisit Și Grecilor, despre Iisus – De Evanghelia Lui, le-au spus.


Mult, despre-aceștia, s-a vorbit, Iar veștile s-au auzit Pân’ la Ierusalim. Astfel, Biserica găsi căci cel Mai potrivit ca să se ducă Și știri, de-acolo, să aducă, Barnaba este, negreșit. Pe dată, el a și pornit, Spre Antiohia. Ajuns


În Antiohia, sosiră Niște proroci, care veniră De la Ierusalim. Acei


Prin ei, Biserica a scris, O carte, în care a zis: „Apostolii, prezbiterii Și toți frații Bisericii: Scrisoare către ceilalți frați Cari, între Neamuri, sunt aflați, Acum – în Antiohia, Siria și Cilicia. Dragi frați, întâi, avem a spune, La toată lumea, plecăciune!


Noi, după ce ne-am adunat Și laolaltă-am cugetat, Iată, acuma, am găsit Că lucrul cel mai potrivit Este s-alegem, dintre noi, Pe câțiva inși, pe cari, spre voi, Să-i îndreptăm, cu toată graba, Cu preaiubiții noști’ Barnaba Și Pavel – cei care și-au pus,


Astfel, trimis-am fraților, Pe Iuda și pe Sila, care, Aceleași lucruri, fiecare, Prin viu grai, au să vi le spună.


Atunci, pe gânduri, n-au mai stat, Ci au făcut precum au spus Și, spre Ierusalim, s-au dus. Biserica i-a însoțit Până cetatea-au părăsit, Urmând drumul Feniciei Și-apoi cel al Samariei. Pe unde au trecut, mereu, De-ntoarcerea la Dumnezeu A Neamurilor, au vorbit. Mari bucurii au dăruit, În orice loc, în calea lor, În rândurile fraților.


Rămas bun, după ce-și luară, De la Biserică, plecară Spre Antiohia, de-ndată, Unde, mulțimea adunată Îi aștepta, cu nerăbdare. Au dus scrisoarea, după care,


Apoi, Iuda și Sila, care Erau proroci, i-au întărit, Pe frați, prin ceea ce-au vorbit.


Pavel, de Sila însoțit – După ce-n grija harului Cel nesfârșit al Domnului, De frați, a fost încredințat – La drum plecă, ne-ntârziat.


Când au văzut ce s-a-ntâmplat, Stăpânii roabei au știut, Că un câștig le-a dispărut. De-aceea, ei au alergat, Pe Pavel, de l-au înhățat – Și-apoi, pe Sila – și i-au dus Până-n piață, și i-au pus, În mâinile fruntașilor.


Pavel și Sila se rugau, La miezul nopții, și-nălțau Cântări de slavă, tot mereu, Spre lauda lui Dumnezeu. Cei care-nchiși, cu ei, erau, În liniște, îi ascultau.


Când temniceru-a auzit Aceste vorbe, a cerut O lumânare și-a văzut Că totu-i precum i s-a spus. Speriat, atuncea, el s-a dus, La Pavel și Sila. Apoi, Îndată-n fața celor doi, Jos, la pământ, s-a aruncat;


Pavel și Sila-au fost luați, Și-apoi, trimiși – de către frați – Noaptea, la Berea. Aici, ei, În sinagogă, la Iudei, Intrară, de cum au sosit.


Pe Pavel, frații l-au luat – După această întâmplare – Și îl trimiseră pe mare. La Berea, Sila a rămas, Cu Timotei, în acel ceas.


Unii din ei, și-un număr mare De greci, femei de frunte, care Teamă de Domnul au avut, Tot ce-a spus Pavel, au crezut Și au sfârșit trecând apoi, Grabnic, de partea celor doi.


Când Timotei însă-a sosit Din Macedonia-nsoțit De Sila, Pavel s-a dedat Vestirii doar, și-a arătat Iudeilor, clar, deslușit, Cum că Iisus Cel răstignit Este Hristos. Dar ei râdeau


Apostolii, care – cum știm – Rămaseră-n Ierusalim, Când veștile le-au auzit – Cum că-n Samaria, primit Este al Domnului Cuvânt – Găsiră că potriviți sânt, Să meargă, în acel ținut, Ioan și Petru. Au făcut,


Căci Fiul Tatălui de Sus – Al nostru Domn, Hristos Iisus – Cari fost-a propovăduit, În al vost’ mijloc, negreșit Prin mine și prin Timotei Și prin Silvan deci – dragii mei – N-a fost și „da” și „nu”, vreodat’, Ci El, doar „da”, S-a arătat.


„Pavel, Silvan și Timotei, Spre prea iubiții frați acei Cari, în Tesalonic, trăiesc Și împreună-alcătuiesc Biserica lui Dumnezeu Și-a lui Iisus Hristos: mereu, Har, să vă deie, îndoit – De multă pace, însoțit – Tatăl, aflat în ceruri, sus, Și Domnul nost’, Hristos Iisus.


„Pavel, Silvan și Timotei, Spre prea iubiții frați acei, Cari, în Tesalonic, trăiesc Și împreună-alcătuiesc Biserica lui Dumnezeu Și-a lui Iisus Hristos: mereu


Aceste rânduri, ce le-am scris, Eu, prin Silvan, vi le-am trimis – De care, cred, neîndoios, Că e un frate credincios. V-am scris, ca să vă întăresc Și ca să vă adeveresc Că harul cel adevărat, Pe care Dumnezeu l-a dat, E cel pe care l-ați primit, De care, voi v-ați alipit.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa