Fapte 14:19 - Biblia în versuri 2014

¹⁹ Din Antiohia, veniră Niște Iudei, cari se grăbiră S-aprindă ura gloatelor, În contra apostolilor. Cu pietre, Pavel fu lovit, Și-apoi, crezând că a murit, L-au scos afară din cetate.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹⁹ Niște iudei din Antiohia și din Iconia au venit și au convins mulțimile să li se alăture. Ei au aruncat cu pietre în Pavel și apoi l-au târât afară din cetate, crezând că a murit.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁹ Atunci, niște iudei care proveneau din Antiohia și din Iconia, au venit acolo și au provocat o reacție de respingere din partea acelor mulțimi de oameni. Astfel, Pavel a fost lovit de ei cu pietre. Apoi, considerându-l deja mort, l-au scos dintre ei, târându-l în exteriorul orașului.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁹ Dar au ajuns niște iudei din Antiohía și din Icóniu, care au convins mulțimile și, bătându-l pe Paul cu pietre, l-au târât în afara cetății crezând că murise.

Română Noul Testament Interconfesional 2009

¹⁹ Au venit însă iudeii din Antiohia şi din Iconia şi au câştigat mulţimile de partea lor. Apoi l-au lovit pe Pavel cu pietre şi, crezându-l mort, l-au târât afară din cetate.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁹ Atunci, au venit pe neașteptate din Antiohia și Iconia niște iudei, care au ațâțat pe noroade. Aceștia, după ce au împroșcat pe Pavel cu pietre, l-au târât afară din cetate, crezând că a murit.

Fapte 14:19 Mawu Ofanana

Ieremia 22:19

Apoi, îl vor înmormânta Ca pe-un măgar. Va fi târât Și-afară fi-va azvârlit, Departe de poarta pe care Ierusalimu-n zid o are!”

Fapte 13:14

Din Perga, și drumu-și urmară Până în Antiohia, Aflată în Pisidia. Acolo-n ziua de Sabat, În sinagogă, au intrat,

Fapte 13:45

Văzând mulțimea adunată, Iudeii, iute, s-au umplut De pizmă și au început, Contra lui Pavel, să vorbească Și chiar să îl batjocorească.

Fapte 14:1

Cu bine, au ajuns cei doi, Până-n Iaconia, și-apoi, În sinagogă, au intrat, Unde, astfel, au cuvântat, Încât mulțimea – de Iudei Și Greci – crezură ce-au spus ei.

Fapte 14:18

Cu mare greu, ei au putut Să-mpiedice, acel popor, De-a le aduce jertfe, lor.

Fapte 14:2

Iudeii care n-au crezut, Să întărâte, s-au zbătut, Îndată, al Neamurilor Suflet, în contra fraților.

Fapte 14:21

Au câștigat mulți ucenici, Când, Evanghelia, au vestit. Sfârșind, cei doi au revenit, La Listra, în Iaconia, Apoi în Antiohia

Fapte 14:26

De-acolo, cu corabia, În Antiohia, apoi, Se reîntoarseră cei doi, De unde-n grija harului Cel nesfârșit al Domnului, Au fost, și ei, încredințați – Pentru lucrăi – de către frați.

Fapte 14:4

Ajuns-au gloatele-n cetate, Astfel, să fie dezbinate. Mulți, pe apostoli, îi urmau; Alții, după Iudei, mergeau.

Fapte 14:5

Iudei și Neamuri se-nvoiră – După ce mai întâi primiră, De la ai lor capi, aprobare – Ca să se pună în mișcare, Să poată să îi prigonească, Să-i bată, să-i batjocorească Și să-i omoare, mai apoi,

Fapte 15:26

Pentru al Domnului Iisus Sfânt Nume, în joc, viața lor.

Fapte 17:13

Când, la Tesalonic, aflară Iudeii, că cei doi intrară În Berea și că au vestit Cuvântul, grabnic, au venit Acolo și, prin vorba lor, Ei, inima noroadelor, S-o tulbure, au încercat.

Fapte 22:20

De-asemeni, le e cunoscut Cum că atunci când s-a vărsat Al lui Ștefan sânge, mi-am dat Încuviințarea, să-l omoare, Cu pietre, pe acela care Martor Ți-a fost. Eu am păzit – Așa precum m-am învoit – Hainele celor ce-l loveau, Cu pietre, și îl omorau.

Fapte 7:58

Ștefan fu scos, apoi, afară Din cetățuie. Au luat Pietre, cu toți, și-au aruncat În el, până când a murit. Aceia care l-au lovit – La haine – pază, au lăsat, Pe-un om cari, Saul, s-a chemat.

Fapte 9:16

Am să-i arăt, pentru-al Meu Nume, Ce trebuie-a-ndura, în lume.”

1 Corinteni 15:31

Sunt în primejdie, mereu, Și-n fiecare clipă, eu, De moarte, simt, că sunt vânat. Atât este de-adevărat Lucrul acesta, fraților – Și-l spun, în fața tuturor – Pe cât este de-adevărat Căci, pricină de lăudat, În Domnul nost’, Iisus Hristos, Îmi sunteți voi, neîndoios.

2 Corinteni 11:23

Ei, pe Hristos, oare-L slujesc? – Ca un ieșit din minți vorbesc – Atuncea, spun, la rândul meu, Că, mai mult decât ei, sunt eu. În osteneală, negreșit, Cu mult mai mult, m-am ostenit; În temniță, mai mult, am stat; Bătăi, mai multe-am îndurat; Primejdii, multe, m-au pândit Și-n pragul morții, m-am găsit!

2 Corinteni 11:25

Vă fac, acum, de cunoscut, Că, de trei ori, am fost bătut Și cu nuiele. Împroșcat, Fost-am, cu pietre. S-a sfărmat Corabia – până acum – Doar de trei ori, în al meu drum. O zi și-o noapte, m-am aflat, În fundul mării, îngropat.

2 Corinteni 11:26

De multe ori, pe când eram Pe drumuri și călătoream, Primejdii multe m-au pândit: Pe râuri, fost-am încolțit, Tâlharii mă pândeau mereu, Vânat am fost, de neamul meu; Păgânii, și ei, m-au gonit; Nici în cetăți, n-am fost ferit; Primejdia mă urmărea Și în pustiu. De-asemenea, Ea m-a găsit chiar și pe mare, Și-apoi, între acei frați care, Drept mincinoși, s-au arătat.

1 Tesaloniceni 2:14

Necontenit, voi ați călcat, Pe urmele ce le-au lăsat Bisericile Celui Sfânt, Care-n Hristos, aflate sânt, Și-au împânzit toată Iudeea. Ați suferit, după aceea, Nenumărate rele-apoi, Pe care, cei de-un neam cu voi, Vi le-au făcut, neîncetat, Precum și ele au răbdat Răul ce li s-a făcut lor Din pricina Iudeilor.

2 Timotei 3:11

Ai auzit, de-asemenea, Ce prigoniri m-au urmărit, Ce suferințe m-au lovit. Când fost-am în Iconia, Listra și Antiohia, Prea bine știu că ai aflat, Ce prigoniri, am îndurat. Însă, din toate-ntr-un sfârșit, De Domnul, fost-am izbăvit.