Fapte 12:17 - Biblia în versuri 2014

¹⁷ Semn, ca să tacă și, zorit, Pe urmă, le-a istorisit Cum Domnul l-a eliberat De unde-a fost întemnițat. „Pe Iacov, să îl înștiințați, Și-asemeni, și pe ceilalți frați. Cu toți să știe ce v-am spus!” – A sfârșit Petru și s-a dus

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹⁷ El le-a făcut semn cu mâna să tacă și le-a istorisit cum l-a scos Domnul din închisoare. Apoi a zis: „Transmiteți aceste lucruri lui Iacov și celorlalți frați!“. După aceea a ieșit și a plecat în alt loc.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁷ Petru le-a făcut semn cu mâna ca să tacă și le-a relatat cum îl scosese Iahve din închisoare, zicând (în final): „Spuneți despre acest fapt lui Iacov și celorlalți frați!” Apoi a ieșit de-acolo și s-a dus în alt loc.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁷ Făcându-le semn cu mâna să tacă, el le-a explicat cum l-a scos Domnul din închisoare și le-a zis: „Duceți vestea despre acestea și lui Iacób și fraților!”. Apoi, ieșind, a plecat în alt loc.

Română Noul Testament Interconfesional 2009

¹⁷ Petru le-a făcut semn să tacă şi le-a istorisit cum l-a scos Domnul din închisoare şi le-a zis: „Daţi-le de ştire şi lui Iacov şi fraţilor!” şi ieşind, a plecat în altă parte.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁷ Petru le-a făcut semn cu mâna să tacă, le-a istorisit cum îl scosese Domnul din temniță și a zis: „Spuneți lucrul acesta lui Iacov și fraților.” Apoi a ieșit și s-a dus într-alt loc.

Fapte 12:17 Mawu Ofanana

Psalmi 146:7

Cei asupriți primesc – mereu – Dreptate, de la Dumnezeu. Belșug de pâine, El a dat Și pe flămânzi i-a săturat. Domnul îi izbăvește-apoi, Pe cei cari sunt prinși de război.

Psalmi 66:16

Veniți toți cei care, mereu, Teamă aveți de Dumnezeu, Căci vă voi face cunoscut Ceea ce Domnul a făcut Pentru-al meu suflet. Am strigat

Matei 10:23

Atunci când veți fi prigoniți, Într-o cetate, să fugiți În alta. N-o să apucați, Cetățile, să le umblați, În Israel, când va veni Timpul pentru a reveni Al omului Fiu, pe pământ.

Marcu 6:3

Oare, nu-i Iosif, tatăl Lui? Nu-i El, fiul tâmplarului? Maria nu-I e mamă? Da… Iacov, Iose, Simon, Iuda, Oare nu-s frații Lui? Și-apoi, Surorile-I, nu-s printre noi?” Gândind dar, după a lor fire, O pricină de poticnire, Găseau în El. Când le-a vorbit, „Nu este mai disprețuit” – Iisus le spuse – „un proroc Ca-n țara lui, ca-n al său loc.”

Luca 1:22

Însă, atunci când a ieșit, Văzând că graiul i-a pierit, Toți cei prezenți au priceput Că o vedenie-a avut. Făcea doar semne – n-avea glas – Și mut, de-atuncea, a rămas.

Ioan 10:40

Iisus, dincolo de Iordan – Pe unde boteza Ioan – Merse, și-acolo-a poposit.

Ioan 11:54

Dar Domnul S-a ferit de ei, Umblând pe-ascuns, printre Iudei. De-aceea, El a și plecat, Într-un ținut, ce s-a aflat Lângă pustiu. A poposit, Cu-ai Săi, și s-au adăpostit, Într-o cetate liniștită, Ce, Efraim, era numită.

Ioan 13:24

Simon – zis Petru – i-a făcut Un semn, cum că n-au priceput, Iar el, să-ntrebe – deslușit – De cine-anume le-a vorbit.

Ioan 7:1

Iisus a părăsit Iudeea Și S-a-ndreptat spre Galileea, Iudeii vrând să Îl omoare.

Ioan 8:59

Când a sfârșit de cuvântat, Ei, pietre-n mână, au luat, Ca să-L lovească, dar Iisus Se-ascunse, iute, și S-a dus, Din Templu-apoi, trecând ușor Și sigur, prin mijlocul lor.

Fapte 1:15

Petru se ridică-n picioare, Privi întreaga adunare – O sută douăzeci de frați Erau, acolo, adunați – Iar apoi, zise: „Fraților,

Fapte 12:16

În acest timp, Petru ședea La poartă și, mereu, bătea. Când au deschis și l-au văzut, Au înlemnit. El le-a făcut,

Fapte 12:18

Altundeva. S-a luminat, Și-ostașii s-au înspăimântat Când, cu uimire, au văzut Căci cel închis a dispărut.

Fapte 13:16

Pavel, de jos, s-a ridicat Și-apoi, cu mâna, semn le-a dat, Zicând: „Bărbați israeliți, Și voi, ceilalți, cari vă găsiți Aici și cari sunteți, mereu, Ascultători, de Dumnezeu, Vă rog, acum, atenți să stați Și vorba să îmi ascultați.

Fapte 15:13

Când au sfârșit de cuvântat, Iacov, și el, s-a ridicat Ca să vorbească tuturor: „Mă ascultați dar, fraților!

Fapte 16:40

Cetatea lor. Ei au intrat – Din temniță când au ieșit – La Lidia, unde-au vorbit Cu frații și i-au mângâiat, Și-abia în urmă, au plecat.

Fapte 19:33

În fața gloatei, înadins, Pe Alexandru, l-au împins Iudeii. El, semn, a făcut, Cu mâna, însă, n-a putut Ca să vorbească-n apărare,

Fapte 21:18

A doua zi, Pavel, cu noi, A mers la Iacov, unde-apoi, Prezbiterii s-au adunat.

Fapte 21:40

După ce, voie, a primit, Pavel, pe trepte, s-a suit Făcând semne, norodului, S-asculte cuvântarea lui. Îndată, o tăcere mare Cuprinse gloata, peste care, Pavel, privirea, și-a rotit Și-n evreiește, a vorbit:

Fapte 28:15

Din Roma-n cale ne-au ieșit – În locul care s-a numit „Fortul lui Apiu” – mai mulți frați. De alți-am fost întâmpinați, În locul care s-a chemat „Trei Cârciumi”. Ei ne-au așteptat, Fiindcă toți au auzit Cum că venim și, s-au grăbit, A ne ieși-n întâmpinare. Văzând a lor mulțime mare, Pavel, Domnului, s-a rugat, I-a mulțumit, și-mbărbătat, În al său suflet, s-a simțit.

1 Corinteni 15:7

Iacov e cel care-a putut – Către sfârșit – să-L fi văzut, Iar ultimii L-au întâlnit, Ai Săi apostoli, negreșit.

Galateni 1:19

La el. În timpul petrecut, Nici un apostol, n-am văzut, Afar’ de Iacov, cel pe care, Drept frate, Domnul nost’ îl are.

Galateni 2:12

Într-adevăr, la început, Până când nu au apărut Unii, care erau veniți, Trimiși de Iacov, el – să știți – Că împreună s-a aflat, Cu Neamurile și-a mâncat Cu ele, însă, s-a ferit Și-a stat deoparte, liniștit, Când acești frați au apărut, Căci el, atuncea, s-a temut, De cei care-l înconjurau Și, împrejur, tăiați erau.

Galateni 2:9

Atuncea când au cunoscut Harul pe care l-am avut După al Domnului meu plan, Iacov și Chifa și Ioan – Aceia care, precum știți, Că sunt ca niște stâlpi priviți – Pe mine, m-au însărcinat – Și pe Barnaba, cari mi-e dat Drept, mână dreaptă, să îmi fie Cât suntem în călătorie – La Neamuri, ca să ne pornim Și Evanghelia s-o vestim, Urmând ca ei a fi plecați, La cei ce-s, împrejur, tăiați.

Iacov 1:1

„Iacov, rob al lui Dumnezeu Și-al Domnului Iisus, mereu, Spre semințiile pe care, Neamul lui Israel le are, În diferite părții aflate – Și-s doisprezece – sănătate!