Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Fapte 11:21 - Biblia în versuri 2014

21 Prin multe locuri, au umblat Și, peste tot, neîncetat, Al Domnului braț i-a-nsoțit. În număr mare, au venit Oameni, care i-au ascultat. Încrezători, s-au arătat, În vorba lor, în ce-au văzut, Și-apoi, în Domnul, au crezut.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

21 Mâna Domnului era cu ei, astfel că un mare număr de oameni care au crezut s-au întors la Domnul.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

21 Ei erau însoțiți de autoritatea Lui; și un mare număr de oameni au crezut și s-au întors la El.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

21 Mâna Domnului era cu ei și a fost mare numărul celor care au crezut și s-au întors la Domnul.

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

21 Mâna Domnului era cu ei şi mulţi dintre ei au crezut şi s-au întors la Domnul.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

21 Mâna Domnului era cu ei și un mare număr de oameni au crezut și s-au întors la Domnul.

Onani mutuwo Koperani




Fapte 11:21
19 Mawu Ofanana  

În Iuda, mâna Domnului, La inima poporului – În acea vreme – a lucrat, Încât cu toți au ascultat Porunca împăratului Și-a căpeteniilor lui.


Când luna-ntâia începea – Fiind întâia zi din ea – Ezra, din Babilon, ieșise Și spre Ierusalim pornise. A cincea lună începea – Fiind întâia zi din ea – Când Ezra, drumul, și-l sfârșise, Căci la Ierusalim sosise. El fost-a însoțit, mereu, De către Domnul Dumnezeu.


Prin bunătatea cea pe care Al nostru Dumnezeu o are, Pe Serebia l-am primit Cari om cu minte s-a vădit. Fiul lui Mahli se vădea, Lui Levi și de-asemenea Era fiu al lui Israel. Atuncea, au venit cu el – În tabără – și alți bărbați: De toți sunt optsprezece frați.


Apoi, eu le-am istorisit Cum Dumnezeu m-a însoțit Și felu-n care-a cuvântat Însuși al nostru împărat. Ei au răspuns: „Hai să pornim, Ierusalimul, să-l zidim!” Când hotărârea fu luată, Toți se-ntăriră, de îndată.


Dacă măria-ta va vrea, Altă scrisoare să îmi dea Către Asaf cari, păzitor, Se află, al pădurilor Ce aparțin de împărat, Atuncea eu voi fi luat Lemne din care – mai apoi – Grinzi, pentru casă, face-voi Și porți care au să se puie La zidul de la cetățuie.” În urmă, eu am căpătat Scrisorile de la-mpărat, Pentru că Domnul Dumnezeu, Cu mine, fost-a, tot mereu.


Cine-a crezut vorbele zise? Cine-a crezut ce se vestise? Cine e cel care-a văzut – Cine e cel ce-a cunoscut – Brațul cel tare-al Domnului?


Nu-i scurtă mâna Domnului, Spre-a mântui. Urechea Lui Nu poate să fi asurzit Și să nu ne fi auzit.


Aceia care auzeau Aceste lucruri, se-ntrebau: „Ce va urma, oare, să fie, Pruncul acesta? Cine știe…” De-atunci, mâna lui Dumnezeu A fost, cu-acel copil, mereu.


De către toți, bine văzut, Era Barnaba, și știut Ca om foarte evlavios, Plin de Duh Sfânt și credincios. Astfel, mulți oameni au venit Și, Domnului, s-au alipit.


Eu zic: să nu mai punem iar, Pe Neamuri, cari se-ntorc ‘napoi – La Dumnezeu – greutăți noi.


Oriunde se aflau, mereu, Îl lăudau pe Dumnezeu. Întreg norodul îi iubea, Iar Domnul, ne-ncetat, sporea Numărul lor, cu noi veniți, Cari și ei fost-au mântuiți.


Dar mulți din cei ce-au auzit Cuvântul care-a fost vestit, S-au încrezut în spusa lor. Astfel, al credincioșilor Rând a sporit și, numărați, Au fost cam cinci mii de bărbați.


Iar numărul acelor care Credeau în Domnul, a sporit.


Mereu, mai mult se răspândea Cuvântul Domnului. Sporea Și rândul ucenicilor. Intrară, în numărul lor, Mulți oameni, din Ierusalim. De asemeni, preoți mai găsim – În acea vreme – că veneau Și-astă credință-mpărtășeau.


Locuitorii Lidiei, Precum și cei ai Saronei, Când au văzut ce s-a-ntâmplat – Cum omul fost-a vindecat, După ce, ani, bolise greu – Se-ntoarseră, la Dumnezeu.


Într-adevăr, când am venit Și, Evanghelia, v-am vestit, Voi ați văzut precum că ea Nu doar prin vorbe se vestea, Ci de Duh Sfânt era-nsoțită, De o tărie negrăită Și de o mare îndrăzneală. Știți bine – fără îndoială – Că-n felu-acesta, am fost noi, Din dragoste doar, pentru voi.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa