Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Exodul 8:8 - Biblia în versuri 2014

8 Chemă pe Moise și Aron, Le-a spus: „Rugați, pe Dumnezeu, Să ia, de pe poporul meu, Aceste broaște, căci voiesc, Pe-al Său popor, să-l slobozesc, Să meargă după voia Lui, S-aducă jertfe Domnului.”

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

8 După aceea, Faraon i-a chemat pe Moise și pe Aaron și le-a zis: ‒ Rugați-vă Domnului să ia broaștele de la mine și de la poporul meu și voi lăsa poporul să plece ca să-I aducă jertfe Domnului.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

8 Apoi faraonul i-a chemat pe Moise și pe Aaron; și le-a zis: „Rugați-vă lui Iahve să ia broaștele de la mine și de la poporul meu; apoi voi lăsa poporul (evreu) să plece ca să îi ofere sacrificii din animale!”

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

8 Moise și Aaròn au ieșit de la Faraón. Moise a strigat către Domnul cu privire la broaștele pe care le adusese asupra lui Faraón.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

8 Faraon a chemat pe Moise și pe Aaron și a zis: „Rugați-vă Domnului să depărteze broaștele de la mine și de la poporul meu, și am să las pe popor să plece să aducă jertfe Domnului.”

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

8 Și Faraon a chemat pe Moise și pe Aaron și a zis: Rugați‐vă Domnului să ia broaștele de la mine și de la poporul meu și voi lăsa pe popor să meargă și vor jertfi Domnului.

Onani mutuwo Koperani




Exodul 8:8
24 Mawu Ofanana  

Ieroboam, când a văzut Minunea ce s-a petrecut, Spre omul Domnului, de-ndat’ – Cuprins de spaimă – a strigat: „Roagă-te-acum lui Dumnezeu Să-nzdrăvenească brațul meu, Să-l facă sănătos și-apoi Să îl pot trage înapoi!” Omul acela s-a rugat, Iar brațul i s-a vindecat.


Iată ce trebui, apoi, Lui Dumnezeu, să-I spuneți voi: „Lucrările-Ți sunt minunate, Mărețe și înfricoșate! Din pricina puterii Tale, Vrăjmașii Tăi găsesc cu cale, Mereu, ca să Te lingușească Și slavă să Îți dăruiască.”


Atunci, îndat-a fost adus Moise cu frate’ său, Aron, Și-nfățișați lui Faraon. Acesta zise: „Negreșit, Iată că am păcătuit Față de Domnul Dumnezeu Și-apoi față de voi toți. Eu


Vreau să vă rog acuma, iată, Să îmi iertați, încă o dată, Păcatul și să încercați Pe Domnul să-L înduplecați, Să se îndure de-a mea soarte Și-astă urgie, care, moarte, În jurul ei, a semănat, S-o-ndepărteze de îndat’.”


Moise și frate’ său, Aron, Plecară, de la Faraon. Când au ieșit din fața lui, S-au dus ‘naintea Domnului Și rugăciuni I-au înălțat.


Apoi, de știre, i s-a dat Celui ce fost-a împărat Peste Egipt, că Israel Fuge din țară. Atunci, el – Și slujitori-i, negreșit – Inima, iar, și-au împietrit, Zicându-și: „Oare, ce-am făcut, Încât, din țară, am putut, Pe Israel, să îl lăsăm Să plece și să îl scăpăm Din mâini, să nu ne mai slujească?”


„De ce să faci așa un rău” – Pe Domnul, Dumnezeul său, Moise, atunci, L-a întrebat – „Poporului ce l-ai scăpat Din al Egiptului ținut Și pe cari liber l-ai făcut? De ce să lași, acum, să vie, Peste popor, a Ta mânie?


Dar Faraon răspunse: „Cine Este Acest Domn, Dumnezeu, Ca de-al Său glas să ascult eu, Și să îl las pe Israel, Să plece, căci așa vrea El? Nu Îl cunosc pe Dumnezeu, Iar pe Israel nu-l las eu, Să plece, cum ați fi voit.”


Văzându-se eliberat, Simțind că timp a căpătat Ca să răsufle, Faraon N-a vrut – de Moise și Aron – S-asculte, ci și-a împietrit Inima iar, și-a împlinit Atuncea – prin purtarea lui – Întocmai, spusa Domnului.


Moise a zis: „Ies de la tine, Și-ndată mă voi duce eu, Ca să mă rog lui Dumnezeu, Iar mâine, va îndepărta Muștele, de pe țara ta. Ascultă Faraoane dar: Să nu-ncerci să ne înșeli iar, Nevrând să lași acest popor S-aducă, pentru Domnul lor, Jertfe, așa cum a dorit.”


Că Faraon și-a împietrit Inima iar, și n-a făcut Așa precum i s-a cerut: N-a-ngăduit poporului, Să părăsească țara lui.


Moise a zis: „Să stabilești Ziua în care te gândești Că aș putea ca să plec eu, Spre a-L ruga pe Dumnezeu Să depărteze mai apoi, Valul de broaște, de la voi. Ele au să vă părăsească Și nu au să se mai găsească Decât în râu. Acum, să-mi spui: Când să mă rog eu, Domnului?”


Grabnic, măritul Faraon Chemă pe Moise și Aron Și-n felu-acesta, le-a vorbit: „Iată că am păcătuit. Acuma văd, cu întristare, Că Dumnezeu dreptate are. Noi, vinovați, suntem: și eu, Precum și tot poporul meu.


Rugați pe Domnul, amândoi, Să nu mai dea iar, peste noi, Cu tunetul și piatra Lui, Căci dau drumul poporului Pe care-l are-n a mea țară, Să plece – să iasă afară – Așa precum a poruncit. Acum, nu va mai fi oprit.”


Pe Faraon, l-a părăsit Moise și-n urmă, a ieșit Afară din cetatea lui. Apoi, spre-naltul cerului – Spre Domnul – el și-a ridicat Mâinile sale. Imediat Piatră și tunet s-au oprit, Iar ploaia nu a mai venit,


Norodu-atuncea a venit La Moise: „Am păcătuit, În contra Domnului” – au zis Oameni-acei. „El a trimis – Cum ai văzut – șerpii apoi. Tu roagă-te dar, pentru noi, Să depărteze de popor, Șerpii, acum.” La vorba lor, Moise, pe Domnul, L-a rugat,


În urmă, Simon a vorbit: „Eu cred că este mult mai bine Să vă rugați voi, pentru mine, Lui Dumnezeu, ca nu cumva Să mi se-ntâmple-apoi, ceva, Din cele ce mi-ați pomenit.”


Apoi, neamul lui Israel Spre Samuel și-a ridicat Privirile și-a cuvântat: „Roagă-L pe Domnul, pentru noi, Să nu murim cumva apoi, Căci la păcatele pe care Le-am săvârșit fără-ncetare, Acum ne-am mai adăugat Un altul, când, un împărat, Să ni se pună, am cerut.”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa