Exodul 7:11 - Biblia în versuri 201411 Dar Faraon când a văzut Lucrul acesta, a chemat Pe înțelepți, cari s-au aflat La el, fiindu-i slujitori, Și pe ai țării vrăjitori. Ei au făcut, prin vraja lor, La fel, în fața tuturor. Onani mutuwoMabaibulo enansoNoua Traducere Românească11 Atunci Faraon i-a chemat pe cei înțelepți și pe vrăjitori, și magicienii Egiptului au făcut la fel prin vrăjitoriile lor. Onani mutuwoBiblia în Versiune Actualizată 201811 Atunci faraonul i-a chemat pe oamenii înțelepți și pe vrăjitorii Egiptului, care au făcut la fel prin vrăjitoriile lor. Onani mutuwoVersiunea Biblia Romano-Catolică 202011 Dar și Faraón a chemat niște înțelepți și niște vrăjitori; au făcut și ei, magii Egiptului, la fel prin vrăjitoriile lor. Onani mutuwoBiblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu11 Dar Faraon a chemat pe niște înțelepți și pe niște vrăjitori, și vrăjitorii Egiptului au făcut și ei la fel prin vrăjitoriile lor. Onani mutuwoTraducere Literală Cornilescu 193111 Și Faraon a chemat și pe înțelepți și pe vrăjitori și ei de asemenea, ghicitorii Egiptului, au făcut la fel cu fermecătoriile lor. Onani mutuwo |
Apa, din râuri, va fi plină De broaște. Ele au să vină Și au să intre-n casa ta. În patul tău, ele vor sta, Chiar în odaia-ți de dormit. Și tot așa vor fi pățit Și toți ai tăi. La fel ca voi, Va pătimi poporu-apoi, Căci broaștele au să pătrundă În case și au să se-ascundă – În urmă – chiar și în cuptoare Și în postăvile în care Vă faceți pâinea. Iar apoi,
Atuncea, el a poruncit Să-i cheme-n față-i – negreșit – Pe cei care sunt vrăjitori, Sau sunt în stele cititori, Pe toți cei care se vădeau Cum că descântece făceau Și-a mai chemat, pe lângă ei, Pe o mulțime de Haldei, Voind să afle de îndat’, Ce-nseamnă ceea ce-a visat. Așa precum a poruncit, ‘Naintea lui, toți au venit.
Măria-ta, precum se știe, Este-n a ta împărăție, Un om. Află că omu-acel, Un duh anume are-n el, Un duh pe care îl vădeau Doar dumnezeii sfinți că-l au. Pe vremea-n care-a-mpărățit Al tău părinte, s-au găsit Pricepere, lumini – la fel – Și-nțelepciune-n omu-acel, Ce se vădea dumnezeiască, Peste puterea omenească. Află-mpărate Belșațar, Că tocmai Nebucadențar, În clipa-n care a văzut Cât este el de priceput, L-a pus, mai mare, peste cei Care se dovedeau Haldei, Peste cei cari sunt vrăjitori Sau sunt în stele cititori, Și peste cei care, din fire, Pricepere au, la ghicire.
În gura mare, a strigat, În urmă, marele-mpărat, Să vină ai săi vrăjitori, Cu cei care sunt cititori În stele, precum și cu cei Ce se vădeau a fi Haldei. Când toți în față-i au venit, În acest fel el le-a vorbit: „Cel care poate să citească Scrisul și să mi-l tălmăcească, Are să fie îmbrăcat În purpură și-i va fi dat Un lănțișor de aur care, La gât, ca să îl poarte, are. La cârmă, în împărăție, Al treilea el are să fie.”
Fiara, după ce-a fost învinsă, Ajunsa-n urmă a fi prinsă; Cu ea, prorocul mincinos A fost și el prins, ne-ndoios. El este cel care făcea Semne, cu care-i amăgea Pe toți cei cari au căpătat Semnul și-apoi, s-au închinat Icoanei fiarei. Amândoi, Prinși și-aruncați au fost apoi – De vii – într-un anume loc, Care e iazul cel de foc. Pucioasă, iazu-acela are Și arde fără încetare.