Exodul 6:1 - Biblia în versuri 2014

¹ Domnul, lui Moise i-a vorbit: „Iată că timpul a sosit Și vei vedea ce am să-i fac, Lui Faraon, după-al Meu plac: O mână tare-o să-l silească, Din țară, ca să izgonească Poporul. Da! Va fi silit Să-l lase, căci Eu am vorbit!”

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹ Domnul i-a răspuns lui Moise: ‒ Vei vedea acum ce-i voi face lui Faraon. Căci datorită unei mâini puternice, el îi va lăsa să plece; datorită unei mâini puternice, el îi va alunga din țara lui.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹ Iahve i-a răspuns lui Moise: „Vei vedea acum ce-i voi face faraonului. Va fi obligat de o mână care va acționa cu o mare forță și îl va determina să îi lase să plece. Și astfel, chiar el îi va expulza din țara lui!”

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹ Domnul i-a zis lui Moise: „Acum vei vedea ce-i voi face lui Faraón; căci prin mâna [mea] puternică îi va lăsa [să plece] și prin mâna [mea] puternică îi va alunga din țara lui”.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹ Domnul a zis lui Moise: „Vei vedea acum ce voi face lui Faraon: o mână puternică îl va sili să-i lase să plece; da, o mână puternică îl va sili să-i izgonească din țara lui.”

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹ Și Domnul a zis lui Moise: Acum vei vedea ce voi face lui Faraon: căci prin mână tare îi va lăsa să meargă și prin mână tare îi va goni din țara lui.

Exodul 6:1 Mawu Ofanana

2 Regi 7:19

Iar călărețul a murit, Pentru că astfel i-a vorbit, Lui Elise: „N-am să cred eu! Chiar dacă face Dumnezeu, Mâine, ferestre-n cer – cumva – N-o să se-ntâmple-așa ceva!” Prorocul i-a răspuns: „Nu crezi? Ei bine, mâine ai să vezi Tu însuți, lucrurile-acele, Însă nu vei mânca din ele.”

2 Regi 7:2

Când călărețul cel pe care, Drept sprijin, împăratu-l are, Aste cuvinte-a auzit, Plin de dispreț, a glăsuit: „Peste putință! Nu cred eu! Chiar de va face Dumnezeu, Mâine, ferestre-n cer, cumva, Cum să se-ntâmple-așa ceva?” Prorocul zise-atunci: „Nu crezi? Ei bine, mâine ai să vezi Tu însuți lucrurile-acele, Însă nu vei mânca, din ele.”

2 Cronici 20:17

Nu trebuie să luptați voi. Doar așezați-vă apoi, Pe deal, ca astfel să priviți Ce izbăvire-o să primiți, Din partea Domnului. Luați Seama și nu vă-nspăimântați! Ierusalime, să n-ai teamă! Iuda, nici tu, de bună seamă! Mâine, ieșiți pe deal și-apoi, Domnul Se va afla cu voi!”

Psalmi 12:5

„Iată, pe cei nenorociți, Văzutu-i-am din cerul Meu, Cât au ajuns de asupriți, Și cum săracii gem mereu. De-aceea Mă ridic, îndată” – Domnul a zis – „iar Eu voiesc, Pe toți obijduiții – iată – Acuma să îi mântuiesc!”

Psalmi 12:6

Curat e-al Domnului cuvânt, Precum argintul lămurit Doar în cuptoare de pământ, Și-n șapte rânduri curățit.

Psalmi 136:12

Pe Cel cari brațul Și-a întins Și cu-a Sa mână l-a cuprins, Căci îndurarea Domnului Ține în veacul veacului!

Psalmi 89:13

Puternic, al Tău braț se-arată. Dreapta Îți este înălțată, Iar mâna Ta e întărită.

Exodul 11:1

Domnul, lui Moise-i zise-apoi: „Înc-o urgie-aduce-voi, Peste Egipt și împărat. În urmă, vă va fi lăsat, Egiptul, să îl părăsiți. Ba mai mult, fi-veți izgoniți, Ca să plecați din țara lui.

Exodul 12:31

În acea noapte, Faraon Chemă pe Moise și Aron Și zise: „Iute, vă sculați! Ieșiți din țară! Să plecați Voi și întregul Israel! Mergeți, precum dorește El – Domnul, de care mi-ați vorbit. Slujiți-I cum va poruncit!

Exodul 12:33

Toți Egiptenii îl zoreau, Pe Israel, căci își doreau Să părăsească a lor țară, Să iasă cât mai iute-afară, Zicând: „De nu plecați, apoi, O să pierim, curând, și noi.”

Exodul 12:39

Din plămădelile pe care Toți le luară la plecare – Și care încă n-au dospit – Turte, apoi, au pregătit, Fără să aibă aluat, Că din Egipt – când au scăpat – Nimeni, merinde, n-a putut Să-și ia, căci timp nu a avut: Cu toți fuseseră grăbiți, Fiind, de Egipteni, zoriți.

Exodul 13:14

Atunci când fi-vei întrebat, De fiul tău: „Ce-a însemnat Lucrul acesta?”, tu să-i spui: „Prin brațul tare-al Domnului Atotputernic, am ieșit Din țara-n care-am fost robit. Din al Egiptului ținut – În care noi, robi, am zăcut – Domnul ne-a scos, în libertate. Deci iată ce însemnătate Au toate-aceste lucruri. Când

Exodul 13:16

Ceea ce fac acuma, ție, Un semn pe mână, să îți fie, Precum și-un semn de amintire, Cari fi-va sub a ta privire. Căci prin puterea mâinii Lui, Domnul, din al Egiptului Ținut, ne-a scos pe toți, afară, Și liberi, El ne-a făcut, iară.”

Exodul 13:3

Moise, în urmă, a venit, Poporului de i-a vorbit: „Să v-amintiți, neîncetat, De-această zi-n care-ați scăpat Din a Egiptului robie, De-acum și până-n veșnicie. Pe voi, fiii lui Israel, Cu brațul său puternic, El – Domnul – v-a ridicat de jos Și din robia grea, v-a scos. Porunca Lui, va fi-mplinită: Să nu mâncați pâine dospită,

Exodul 13:9

Un semn, pe mână să îți fie, Și ca un semn de amintire Pe frunte, în a ta privire. Astfel, legea lui Dumnezeu, Sub ochii tăi, va fi mereu. Numai așa, în gura ta, Întotdeauna, ea va sta, Căci din Egipt, cu brațu-I tare, Domnul v-a scos, pe fiecare.

Exodul 14:13

Moise a spus atuncea: „Voi Să nu vă temeți de nimic! Pe loc rămâneți, căci vă zic: O să vedeți ce izbăvire, Domnul vă dă. Astă oștire, De care-acum speriați sunteți, Nicicând n-o să o mai vedeți,

Exodul 15:6

Iar dreapta Ta și-a arătat, Doamne, tăria. I-a zdrobit Pe toți vrăjmașii, negreșit.

Exodul 7:4

Dar Faraon n-o să voiască Să vă asculte. Astfel, Eu Îmi voi întinde brațul Meu, Peste Egipt. Pe-al Meu popor, Din țara Egiptenilor Și din robia grea și-amară, Atuncea îl voi scoate-afară, Prin ale Mele brațe tari, Cu judecăți aspre și mari.

Exodul 7:5

Când mâna am să Mi-o întind, Peste Egipt, și am să-l prind, Pe al lui Israel popor Ca să îl scot din țara lor, Toți Egiptenii au să știe Că Eu sunt Domnul, pe vecie.”

Isaia 63:12

Unde-i Cel care îl veghea Pe Moise și-l povățuia Cu al Său braț tare, slăvit, Cu care ape-a despărțit În fața lor și-astfel, în lume, Să-Și poată face-un veșnic Nume?

Numeri 11:23

Domnu-a răspuns și-a întrebat: „Doar nu cumva, s-o fi scurtat Mâna lui Dumnezeu? Ce crezi? Iată, acuma, ai să vezi De se-mplinește ce ți-am spus.”

Numeri 23:23

Descântecul pe cari mi-l ceri, În Iacov, nu are puteri. Vrăjitoria – tot la fel – Nu are forță-n Israel. Iată în ce fel se vorbește, Atuncea când se pomenește De Iacov și de Israel: Domnul făcut-a, pentru el, Mari fapte-n văzul tuturor.

Fapte 13:17

Știți că poporul Israel, Are un Dumnezeu; iar El, Pe-ai noști’ părinți doar, i-a chemat, Căci i-a ales, și-a ridicat, Acest norod, la cinste mare, De mult, în timpurile-n care Fost-a-n Egipt. Cu brațul Lui, Apoi, din a Egiptului Țară, i-a scos, într-un târziu.

Deuteronom 32:39

Să știți că singur Dumnezeu, Sunt Eu și Eu voi fi, mereu! Nu este – înțelegeți bine! – Alt dumnezeu, afar’ de Mine! Doar Eu dau viață tuturor, Și Eu sunt Cel care omor. Tot Eu sunt Cel care rănesc, Dar și Cel cari tămăduiesc. Nu poate scoate nimenea, Pe cineva, din mâna Mea!

Deuteronom 4:34

A fost vreun dumnezeu să poată, Pe-un neam, de la alt neam să-l scoată Prin încercări și semne mari, Prin lupte-apoi – cu brațe tari – Și prin minuni înfricoșate, Așa cum numai Domnul poate, Așa precum El a făcut În al Egiptului ținut?