Exodul 5:7 - Biblia în versuri 2014

⁷ „Se interzice tuturor, Ca să mai dea, poporului, Paie, care, în munca lui, La cărămizi îi folosesc. Deci paiele cari trebuiesc, Nu se mai dau – precum s-au dat – Ci fiecare-i obligat Să-și strângă paie așadar, Atât cât îi e necesar.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁷ „Să nu mai dați poporului paie pentru facerea cărămizilor, ca mai înainte! Să se ducă ei înșiși să-și adune paie.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁷ „Să nu mai dați poporului (evreu) paie pentru producerea cărămizilor, cum ați procedat mai înainte; ci să se ducă ei personal să și le adune.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁷ „Să nu mai dați poporului paie pentru facerea cărămizilor ca ieri și alaltăieri; ci să se ducă ei și să-și adune paie.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁷ „Să nu mai dați poporului paie ca mai înainte pentru facerea cărămizilor, ci să se ducă singuri să strângă paie.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁷ Să nu mai dați pleavă poporului pentru facerea cărămizii ca până acum; să meargă și să‐și adune singuri pleavă.

Exodul 5:7 Mawu Ofanana

Geneza 11:3

S-au adunat, s-au sfătuit – S-au mai certat – dar au găsit Că toți, de muncă, sunt avizi: „Haideți să facem cărămizi, Și să le ardem bine-n foc!” – Au zis. Și ele-au ținut loc De piatră, iar smoala, de var. Că nu le-au făcut în zadar, Îndată o să dovedim:

Geneza 24:25

Și-al lui Nahor. Nutreț avem; Paie de-asemenea putem Ca să vă dăm. Dacă voiți, La noi, puteți să poposiți.”

Exodul 5:6

În acea zi – înfuriat – Poruncă, Faraon a dat, Ispravnicilor ce-i avea Peste popor și-asemenea Apoi, și logofeților:

Exodul 5:8

Voi, însă, nevoiți sunteți, Ca norma să nu le-o scădeți, Ci cereți, cărămizi să facă, La fel ca la-nceput, chiar dacă Acum, poporul e silit S-adune paie. S-a vădit Că toți sunt niște leneși! Iată Pentru ce strigă ziua toată: „Haidem acuma, să ne ducem Și jertfe, Domnului, s-aducem.”

Judecători 19:19

Nutreț și paie-avem cu noi, Pâine și vin avem apoi, Încât cu toții vom putea – Femeia, eu și sluga mea – Ca să mâncăm împărătește. Iată, nimic nu ne lipsește.”