Exodul 5:19 - Biblia în versuri 2014

¹⁹ Când au primit aste porunci, Văzură logofeți-atunci, În ce necaz mare erau, Ce greutăți îi apăsau. „Să faceți dar, necontenit, Așa cum este stabilit Numărul cărămizilor! Nimica, din numărul lor, Nu vi se scade!” – le spuneau Cei care îi supravegheau. „Mereu, să fie împlinită Norma care e cuvenită Zilei de muncă. Vă siliți, Ca norma să o împliniți!”

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹⁹ Supraveghetorii fiilor lui Israel și-au dat seama că sunt în necaz când li s-a spus: „Nu vi se va micșora norma zilnică de cărămizi!“.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁹ Supraveghetorii israelienilor au constatat dificultatea în care ajunseseră (abia) când li s-a spus că nu li se va reduce numărul zilnic de cărămizi.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁹ Scribii fiilor lui Israél s-au văzut într-o [situație] grea când li s-a spus: „Nu veți scădea [numărul] de cărămizi [stabilit] pentru fiecare zi”.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁹ Logofeții copiilor lui Israel au văzut în ce stare nenorocită erau când li se zicea: „Nu vi se scade nimic din numărul de cărămizi, ci în fiecare zi să faceți lucrul cuvenit unei zile.”

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹⁹ Și ispravnicii copiilor lui Israel au văzut că era rău de ei deoarece s‐a zis: Nu veți micșora nimic din cărămizile voastre, lucrul zilei în ziua ei.

Exodul 5:19 Mawu Ofanana

Exodul 5:18

Din fața mea și să lucrați! Să faceți cărămizi, cum știți, Căci paie n-o să mai primiți! Și nu vă scad, leneșilor, Numărul cărămizilor!”

Exodul 5:20

Când logofeții au ieșit De la-mpărat, i-au întâlnit Pe Moise și pe-Aron, șezând Mai la oparte, așteptând,

Exodul 5:8

Voi, însă, nevoiți sunteți, Ca norma să nu le-o scădeți, Ci cereți, cărămizi să facă, La fel ca la-nceput, chiar dacă Acum, poporul e silit S-adune paie. S-a vădit Că toți sunt niște leneși! Iată Pentru ce strigă ziua toată: „Haidem acuma, să ne ducem Și jertfe, Domnului, s-aducem.”

Qohelet 4:1

Apoi, privit-am cu-ntristare La asuprirea de sub soare; Și iată, toți cei apăsați Sunt cu obraji-nlăcrimați. Nimeni, pe oamenii acei, Nu-i mângâie. Lăsați sunt ei, Pradă asupritorilor, Supuși ai silniciei lor.

Qohelet 5:8

Când cel sărac e jefuit În țară și năpăstuit E chiar în al dreptății nume, Să nu te miri! Așa-i în lume! Peste acela ce e mare, Veghează altul, mult mai tare, Iar peste toți este mereu – În ceruri – Domnul Dumnezeu.

Deuteronom 32:36

Domnul va face judecată, Cu-al Său popor, curând; dar iată Că, milă, Domnul va avea, De robii Săi, când va vedea Cum că puterea le-a sleit, Când nici rob nu va fi găsit, Dar nici slobod, al Său popor.