Exodul 5:1 - Biblia în versuri 2014

¹ Moise și-Aron, apoi, s-au dus La Faraon, și-astfel i-au spus: „Domnul, Cel care e – mereu – Al lui Israel Dumnezeu, Ție-mpărate, îți vorbește: „Acuma dar, îngăduiește, Să plece-al Meu popor. Să fie Lăsat, să meargă în pustie, Unde voiesc să pregătească Un praznic și să prăznuiască În cinstea Mea, cum se cuvine.”

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹ După aceea, Moise și Aaron s-au dus la Faraon și i-au zis: ‒ Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: „Lasă-Mi poporul să plece, ca să țină o sărbătoare pentru Mine în deșert“.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹ Apoi Moise și Aaron s-au dus la faraon; și i-au zis: „(Dumne)zeul lui Israel care se numește Iahve, îți spune: «Lasă poporul Meu să plece în deșert, ca să Îmi dedice acolo o sărbătoare.»”

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹ Moise și Aaròn s-au dus apoi și i-au zis lui Faraón: „Așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israél: «Lasă poporul meu [să plece] ca să celebreze o sărbătoare în cinstea mea în pustiu!»”.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹ Moise și Aaron s-au dus apoi la Faraon și i-au zis: „Așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israel: ‘Lasă pe poporul Meu să plece, ca să prăznuiască în pustie un praznic în cinstea Mea.’”

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹ Și după acestea Moise și Aaron au intrat și au zis lui Faraon: Așa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Lasă pe poporul meu să meargă și să‐mi țină o sărbătoare în pustie.

Exodul 5:1 Mawu Ofanana

1 Regi 21:20

Ilie, la Ahab, s-a dus, Făcând precum Domnul a spus. Ahab, când l-a văzut că vine, La întrebat: „Ce vrei cu mine, Vrăjmașule? M-ai urmărit, Încât și-aicea m-ai găsit?” Ilie-a zis: „Te-am căutat Și iată-acum că te-am aflat. Prea bine știu că te-ai vândut Și numai rău tu ai făcut, În fața Domnului, mereu.

Psalmi 119:46

Despre învățătura Ta, Necontenit voi cuvânta, În fața celor așezați, Peste popoare, împărați. Iar când le voi vorbi de Tine, N-am să roșesc eu, de rușine.

Exodul 10:3

Îndată, Moise și Aron Se duseră la Faraon, Și înaintea lui au spus: „Până când fi-vei nesupus? Cât ai să Mi te-mpotrivești? Când ai de gând să te smerești În fața Mea? Pe-al Meu popor, Din țara Egiptenilor, Să-l lași să plece, să-Mi slujească!

Exodul 10:4

De nu-l lași, au să năvălească Lăcustele-mpotriva ta. Mâine, ele-n Egipt vor sta, Pentru că Eu ți le trimit.

Exodul 10:9

„O să luăm, cu noi, copiii, Bătrânii noști’, precum și fiii Și fiicele pe cari le-avem. Boii și oile mai vrem Să le luăm, cu noi, la drum, Pentru că trebuie acum, Ca în a Domnului onoare, Să prăznuim o sărbătoare” – Răspuns-au Moise și Aron.

Exodul 3:18

Ei au s-asculte și-mpreună Cu toți bătrânii ce se-adună, La Faraon o să plecați Și astfel o să cuvântați: „Cel cari i-e Domn ăstui popor – E Dumnezeu Evreilor – Cu noi, acum, S-a întâlnit. De-aceea iată, am venit La tine, ca să te rugăm Să ne îngădui să plecăm, Cale de trei zile-n pustie, Unde vor trebui să fie Aduse jertfe, Domnului.”

Exodul 33:13

Acum, dacă Te-ai îndurat Și trecere am căpătat În fața Ta, găsesc cu cale, Să Îmi areți căile Tale. Atunci, Te voi cunoaște eu, Atuncea și sufletul meu Are să fie-ncredințat Că trecere am căpătat În fața Ta. Să Te gândești, Că neamul ce-l călăuzești, Este, de fapt, al Tău popor!”

Exodul 4:23

Să îți vorbesc, acuma, viu Și-ți spun: „Lasă-l pe al Meu fiu Să plece, ca să Îmi slujească! Dacă nu faci să se-mplinească Dorința Mea, precum am vrut, Atunci pe-ntâiul tău născut Îl voi ucide, negreșit!” Când Domul, vorba, a sfârșit,

Exodul 6:11

„Spune-i dar, Faraonului: „Să lași fiii poporului Lui Israel, să iasă-afară, Să plece-acum, din a ta țară!”

Exodul 6:27

Ei sunt acei care s-au dus La Faraon – cum Domnu-a spus – Ca pe-al lui Israel popor, Din țara Egiptenilor, Să îl elibereze. Ei – Moise și cu Aron – sunt cei Care din ăst neam au ieșit.

Exodul 7:16

Iată cum trebuie vorbit, Cu Faraon. La râu, când vine, Vei zice: „M-a trimis la tine, Acum, Domnul Evreilor – Cel care-I Dumnezeul lor – Ca să îți spun: „Scoate afară, Pe-al Meu popor, din a ta țară. Lasă-l să meargă în pustie, Unde o să-Mi slujească Mie! Până acum, n-ai ascultat Poruncile ce ți le-am dat.”

Exodul 7:2

Tot ceea ce porunci-voi, Vei spune lui Aron apoi. El va vorbi-mpăratului, Ca din țara Egiptului, Să-i lase, pe-ai lui Israel Copii, să plece. Însă el

Exodul 8:1

Domnul, pe Moise, l-a trimis La Faraon și-astfel i-a zis: „Vorbește-i Faraonului: „Ascultă vorba Domnului: „Pe-al Meu popor, acum, îl lasă, Din a ta țară ca să iasă Și să se ducă în pustie, Unde să Îmi slujească Mie!

Exodul 8:16

Domnul, pe Moise, l-a chemat Și-n acest fel a cuvântat: „Mergi la Aron acum, și-i spui: „Lovește a pământului Țărână, cu toiagul tău, Și vei vedea cum lutul său Se va preface în țânțari – Sau în păduchi, spus altfel – cari Vor prinde sub puterea lor Ținutul Egiptenilor.”

Exodul 8:17

Așa a fost, cum a vorbit: Aron, țărâna, a lovit Cu-al său toiag și imediat, Ea, în păduchi, s-a preschimbat, În țara Egiptenilor. Ei, pe oricari locuitor Al țări-apoi, s-au așezat. De răul lor, nu au scăpat Nici dobitoacele – și ele Răbdară zilele acele.

Exodul 8:20

Domnul, pe Moise, l-a chemat Și-n acest fel a cuvântat: „Te scoală, dis de dimineață, Și-i ieși lui Faraon în față. Când va veni la apă el, Îi vei vorbi în acest fel: „Așa vorbește Dumnezeu: „Să-l lași tu, pe poporul Meu, Acum, să plece, în pustie, Unde să Îmi slujească Mie.

Exodul 8:27

Aș zice că e mult mai bine, Să ne îngădui să plecăm Și, un loc bun, să căutăm. Trei zile trebuie să ție, A noastră cale, în pustie. Acolo, vom aduce noi, Jertfe lui Dumnezeu apoi, Precum, de El, vom fi-nvățați.”

Exodul 9:1

Domnul, pe Moise, l-a chemat Și-n acest fel a cuvântat: „Te duci la Faraon și-i spui: „Ascultă vorba Domnului, Al Domnului Evreilor: „Să-l lași dar, pe al Meu popor, Ca să se ducă în pustie, Unde să Îmi slujească Mie.

Exodul 9:2

De nu-l lași, de te-mpotrivești Și dacă ai să-l mai oprești,

Isaia 25:6

Acum, Domnul oștirilor A pregătit popoarelor, Pe acest munte, ospăț mare, Unde primi-vor fiecare, Bucate bune și gustoase, Pline de măduvă, miezoase. De vinuri vechi și limpezite, Acestea fi-vor însoțite.

Езекиел 2:6

Tu, fiu al omului, n-ai teamă! Nu le lua vorbele-n seamă Și nici să nu te înspăimânte, Atuncea, ale lor cuvânt, Chiar dacă ei sunt mărăcini Sau sunt ca tufele de spini Pe lângă tine, și chiar dacă Sunt niște scorpii ce te-atacă. Totuși, tu nu-i lua în seamă! De-ale lor vorbe, să n-ai teamă! De-asemenea, de fața lor, Să nu te-areți tu, temător, Căci sunt o casă răzvrătită, Din îndărătnici întocmită.

Matei 10:18

În sinagogi. Din vina Mea, O să ajungeți să vă dea Judecătorilor, să fiți Drept mărturie; să slujiți Dovadă, înaintea lor, Și-apoi și a Neamurilor.

Matei 10:28

Nu vă speriați de cei ce vor Ucide trupul, ci de Cel Care, suflet și trup – la fel – E în măsură să le piardă Și, în gheenă, să le ardă.

Fapte 4:29

Doamne, ei ne-au amenințat, Dar Te rugăm ca să privești La ei și să ne întărești, Cu-a Ta putere și-ndrăzneală, Ca, fără nici o șovăială, Să răspândim, al Tău Cuvânt.

1 Corinteni 5:8

Acuma, trebuie să știm Ca praznicul să-l prăznuim, Nu cu acel vechi aluat, Sau cu acel amestecat Cu răutăți și viclenie, Ci cu azimi de curăție Și doar de adevăr, mereu – Acesta este sfatul meu.”