Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Exodul 40:2 - Biblia în versuri 2014

2 „În ziua-ntâi, din prima lună, Să poruncești ca să se pună Cortu-ntâlnirii. Iar apoi,

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

2 „În prima zi a lunii întâi să ridici Tabernaculul, Cortul Întâlnirii.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

2 „În prima zi a primei luni, să instalezi Tabernacolul numit Cortul Întâlnirii.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

2 „În ziua întâi a primei luni, să ridici sanctuarul, cortul întâlnirii.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

2 „În ziua întâi a lunii întâi, să întinzi locașul cortului întâlnirii.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

2 În ziua lunii întâi, la întâi ale lunii, să așezi locașul cortului întâlnirii.

Onani mutuwo Koperani




Exodul 40:2
21 Mawu Ofanana  

Dar află că Eu – negreșit – În casă, nu am locuit Din ziua-n care l-am luat Pe Israel și l-am scăpat Din al Egiptului ținut. Eu, nici o casă, n-am avut, Ci într-un cort am locuit Atunci când am călătorit.


În luna-ntâi, din anul care Primul era la numărare În lungul șir al anilor În care fost-a domnitor, A mers la Casa Domnului Și-a deschis ușa Casei Lui. În urmă, meșteri, a chemat Cari ușile le-au reparat.


Căci azi, în luna spicelor, Din țara Egiptenilor, Domnul v-a scos.” (În evreiește, „Abib”, luna se tălmăcește.)


A treia lună a venit, De când Israel a ieșit Din țara Egiptenilor. Atunci, ajunse-acel popor, Într-un pustiu, Sinai numit.


„Cortul, ca să-l alcătuiești, Zece covoare folosești. Covorul fi-va împletit Din in subțire, răsucit. De-asemeni, fi-vor folosite Și materialele vopsite Cu-albastru și cu purpuriu, Precum și cu cărămiziu.


Cortul, așa cum l-ai văzut – Pe munte – trebuie făcut.”


Din păr de capră, mai apoi, Covoare să mai faceți voi. Cortul o să-l acoperiți, Cu ele. O să pregătiți Doar unsprezece, care sânt Bune de acoperământ.


Uleiul astfel dobândit Are să fie pregătit De-Aron și de feciorii lui, Acolo-n cortul Domnului – „Al întâlnirii” denumit – În locu-anume stabilit, Dincoace de perdeaua care E pusă ca despărțitoare, În cort – în spate, ea având Chivotul mărturiei, stând. Deci untdelemnul pregătit, În candele, necontenit, Are să ardă – de cu seară, Până când zori-au să apară – În fața Domnului. Astfel, Aceasta – pentru Israel – Este o lege, pe vecie, Pe cari vor trebui s-o ție Urmașii care au să vină, Căci toți vor trebui s-o țină.”


Mărunt, apoi, să o pisezi, Și-n urmă, vreau să o așezi În fața mărturiei care, În cortul întâlniri-și are Loc de ședere, unde Eu, Cu tine, Mă-ntâlnesc mereu. Astă tămâie, pentru voi, Lucru prea sfânt va fi apoi


Deci iată ce veți face voi: Locașul, cortul mai apoi, Precum și-acoperișul lui Și scândurile cortului. Tot pentru cort, copci să lucrați, Drugi și picioare să-i durați.


Au mai făcut – de bună seamă – Cincizeci de copcii din aramă, Care au fost, apoi, trecute Prin cheutorile făcute, Împreunând, deasupra lui, Acoperișul cortului, Iar el – când toate s-au făcut – Ca un întreg a apărut.


Domnul, lui Moise, i-a vorbit Și iată ce i-a poruncit:


Așezi apoi, precum socot, Altarul arderii de tot, În fața ușii cortului;


Al douăzecișicincilea An de robie începea Și paisprezece au trecut De când cetatea a căzut. Nu apucase să apună, Încă, a zecea zi din lună, Când mâna Domnului venise Asupra mea și mă răpise, Ducându-mă-n țara pe care Neamul lui Israel o are.


Așa a zis Cel cari, mereu, E Domn, precum și Dumnezeu: „În prima zi a lunii care E-ntâia-n an, la numărare, O să aduceți un vițel. Fără cusur să fie el. Pentru Locașul sfânt apoi, Să faceți ispășire voi.


Al doilea an abia sosise, De când Israelul ieșise Din al Egiptului ținut. Când luna-a doua a-nceput – În prima zi – precum se știe – În a Sinaiului pustie, Domnul, lui Moise, i-a vorbit Și iată ce i-a poruncit:


Apoi, când Moise-a isprăvit, Cortul l-a uns și l-a sfințit. Uneltele ce le avea Cortul, le-a uns, de-asemenea, Sfințind altarul cortului Și sculele din slujba lui.


Domnul, lui Moise, i-a vorbit, Atuncea când a poposit Poporu-așa precum se știe, În a Sinaiului pustie, În luna-ntâi, din anu-n care Al doilea e, de la plecare Din al Egiptului ținut, De când El, liber, l-a făcut:


În ziua-n cari s-a așezat Cortul, deasupră-i, s-a lăsat Un nor ce l-a acoperit Și pân’ la ziuă s-a zărit, Asupra sa, o-nfățișare Ce aducea cu un foc mare.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa