Exodul 4:17 - Biblia în versuri 2014

¹⁷ Toiagul pentru semne-acum, Să-l iei și să pornești la drum.”

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹⁷ Să iei în mână toiagul acesta cu care vei face semnele.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁷ Ia în mână acest toiag. Cu el vei face minunile!”

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁷ Ia în mână toiagul acesta cu care vei face semnele!”.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁷ Ia în mână toiagul acesta cu care vei face semnele.”

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹⁷ Și vei lua în mâna ta toiagul acesta cu care vei face semnele.

Exodul 4:17 Mawu Ofanana

2 Regi 4:29

Atuncea Elisei, grăbit, Către Ghehazi a vorbit: „Încingeți mijlocul acum, Și pregătește-te de drum. Să iei toiagul meu, când pleci. Pe drum, pe unde ai să treci, De te-ntâlnești cu cineva, De sănătate, nu cumva Să îl întrebi. Apoi la fel, Dacă te-ntreabă omu-acel – De sănătate – grijă ai, Nici un răspuns să nu îi dai. Te duci la casa cea pe care Astă femeie-n sat o are. Intri la fiul ei și pui, Toiagul meu, pe fața lui.

Exodul 14:16

Să-ntinzi toiagul către mare, Și-atuncea ai să vezi că are Să se despice imediat Și ai să treci – ca pe uscat – Poporul, dincolo de ea.

Exodul 17:9

Moise – pe Iosua – îndată, La sine, grabnic, l-a chemat Și-n acest fel a cuvântat: „Să îți alegi niște bărbați Și-apoi, să ieși ca să te bați Cu Amalec și oastea lui. Mâine, pe vârful dealului, În zori de zi, voi merge eu. Cu mine, al lui Dumnezeu Toiag, atunci, îl voi avea Și n-am să-l las din mâna mea.”

Exodul 4:2

„Ce ai în mână?” – a-ntrebat Domnul, iar Moise s-a uitat Și-a zis: „Am un toiag numai.”

Exodul 4:20

Moise, soția, și-a luat, Pe-ai săi copii, și-apoi i-a pus Călare pe măgari. S-au dus Înspre Egipt, să împlinească Porunca cea dumnezeiască. Moise ținea în mâna lui, Mereu, toiagul Domnului.

Numeri 20:8

Să-ți iei toiagul, după care, Să chemi întreaga adunare. Să-l iei și pe Aron cu tine Și-atuncea când poporul vine, Mergeți la stânca ‘ceea; iată, ‘Naintea voastră, e aflată. În fața ei, să vă opriți Și-n urmă, stâncii, să-i vorbiți, Căci apă o să căpătați. Din stâncă, apă, să luați Ca să adapi acest popor, Și vitele oamenilor.”

1 Corinteni 1:27

Iată că Dumnezeu Cel Sfânt Lucruri nebune, a ales, Prin ele vrând, bine-nțeles, Ca pe acele înțelepte – Care, în lume, sunt deștepte – El să le facă de rușine. A mai găsit că este bine S-aleagă, de pe-acest pământ, Doar lucruri care slabe sânt, Să rușineze-astfel, anume, Pe cele tari, ce sunt în lume.