Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Exodul 37:25 - Biblia în versuri 2014

25 Altar, precum i s-a cerut, Pentru tămâie, a făcut. Altarul, pentru-a fi cioplit, Lemn de salcâm s-a folosit. Un cot avut-a în lungime, Și încă unul în lățime; În înălțime, trebuia, Doi coți, altarul a avea, Și-n patru muchii el să fie; Iar coarnele ce-aveau să-i vie Cioplite-altarului acel, Dintr-o bucată sunt, cu el.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

25 A făcut altarul tămâierii din lemn de salcâm. Lungimea lui era de un cot, iar lățimea lui era tot de un cot. Era în formă de pătrat. Înălțimea lui era de doi coți, iar coarnele lui erau dintr-o bucată cu el.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

25 Apoi a făcut din lemn de salcâm altarul destinat arderii tămâii. Atât lungimea cât și lățimea lui, erau de un cot, pentru că era prevăzut să aibă o suprafață pătrată. Înălțimea acestuia era de doi coți; iar „coarnele” formau o singură piesă cu el.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

25 A făcut altarul pentru incens din lemn de salcâm; lungimea lui era de un cot și lățimea de un cot; era pătrat și înălțimea lui era de doi coți. Coarnele ieșeau din el.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

25 Apoi a făcut altarul pentru tămâie din lemn de salcâm: lungimea lui era de un cot și lățimea, de un cot; era în patru muchii, și înălțimea lui era de doi coți. Coarnele erau dintr-o bucată cu el.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

25 Și a făcut altarul tămâiei din lemn de salcâm; lungimea lui era de un cot și lățimea lui de un cot, era pătrat, și înălțimea lui de doi coți: coarnele lui ieșeau din el.

Onani mutuwo Koperani




Exodul 37:25
15 Mawu Ofanana  

Când Ozia ajunse mare – Când s-a simțit destul de tare – Inima lui s-a înălțat Și spre pieire l-a-ndreptat. Față de Domnul, s-a vădit Precum că a păcătuit, Intrând în Templul Domnului Și aducând, pe-altarul Lui, Tămâie, deși nu avea


Masa, uneltele din jur; Și sfeșnicul de aur pur, Cu tot tacâmul ce se cere; Altarul pentru tămâiere,


A fi făcute. Un altar, Pentru tămâie, faceți, iar Apoi, pentru mutarea lui, Drugi să-i ciopliți, altarului. Tămâi mirositoare dar, Veți face, pentru-acest altar Și-apoi perdeaua cortului, Care-o să fie ușa lui.


Deci, un talant a fost luat – De aur – iar apoi, din el, Făcut a fost sfeșnicu-acel, Uneltele sfeșnicului Și tot ce-i aparține lui.


Cu aur fost-a poleit Întreg altarul, negreșit – Partea de sus, pereții lui Și coarnele. Altarului I s-a făcut, din aur pur, Cunună, de jur împrejur.


Ai să aduci și-acel altar, Pentru tămâie. Îl pui dar, În cort, pentru că locul lui Este-n fața chivotului.


Nebuni și orbi! Nu știți voi care, Din cele două, e mai mare? Altarul, sfințind acel dar, Sau darul de pe-acel altar?


Dragii mei frați, știți că, la noi, E un altar; mai știți apoi, Că mulți, acolo, se găsesc Și doar pentru altar slujesc, Însă n-au nici un drept în dar, Spre a mânca, de la altar.


De-aceea și poate, mereu, Pe cei care, de Dumnezeu, Se-apropie, ca, negreșit, Apoi, în chip desăvârșit, Să-i mântuiască, căci trăiește De-a pururea și mijlocește Pentru cei care sunt ai Lui, Mereu, în fața Tatălui.


Aici fusese așezat Altarul, care-a fost lucrat Din aur și s-a folosit Pentru tămâie. Negreșit, Alăturea altarului, Chivotul legământului Era, de-asemeni, așezat – Și el, în aur, ferecat. Un vas de aur s-a adus – Cu mană – și-n chivot s-a pus. Toiagul lui Aron – la fel – Acolo a fost pus și el; Toiagul cari înfăptuise Minuni, atuncea înfrunzise. Tot în chivot, s-a mai aflat Și legământul încheiat De Dumnezeu – precum a zis – În tablele de piatră scris.


Ca niște pietre vii, și voi Sunteți zidiți, formând apoi, O casă, toți – duhovnicească. Cu voi, o să se-alcătuiască În urmă dar, o preoție Cari sfântă trebuie să fie. Jertfe duhovnicești apoi, Va trebui s-aduceți voi, Lui Dumnezeu – pe al Său plac – Cari prin Iisus Hristos se fac.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa