Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Exodul 34:16 - Biblia în versuri 2014

16 Să vă feriți ca nu cumva, Soții, să ieie cineva Pentru-ai lui fii, din neamul lor – Din fiicele altui popor – Căci ele pot să îi târască Pe-ai voștri fii, să săvârșească Și ei curvii, asemeni lor, În fața dumnezeilor Pe care ele îi cinstesc!

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

16 și ca nu cumva să iei soții dintre fetele lor pentru fiii tăi și, astfel, fetele lor, prostituându-se înaintea dumnezeilor lor, să-i facă și pe fiii tăi să se prostitueze înaintea acestor dumnezei.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

16 Să nu iei soții dintre fiicele lor pentru fiii tăi. Astfel vei evita situația în care ele ar determina pe fiii tăi să le urmeze în adulter cu zeii lor.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

16 și să iei din fetele lor pentru fiii tăi și, astfel, fetele lor, desfrânându-se, urmându-i pe dumnezeii lor, să-i facă și pe fiii tăi să se desfrâneze, urmându-i pe dumnezeii lor!

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

16 ca nu cumva să iei din fetele lor neveste fiilor tăi și, astfel, fetele lor, curvind înaintea dumnezeilor lor, să târască și pe fiii tăi să curvească înaintea dumnezeilor lor.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

16 și să iei din fetele lor pentru fiii tăi și fetele lor să curvească după dumnezeii lor și să facă pe fiii tăi să curvească după dumnezeii lor.

Onani mutuwo Koperani




Exodul 34:16
23 Mawu Ofanana  

Să-mi juri, pe Domnul cerului Precum și al pământului, Că lui Isac, nu o să-i iei Soață de-aici, ci la ai mei


Femei străine, Solomon – Afară de-a lui Faraon Copilă – a mai îndrăgit. Cele pe care le-a iubit, Sidoniene se vădeau; Hetite altele erau; Unele fost-au Edomite, Sau din Moab, ori Amonite.


Nimeni n-a fost, în Israel, Care să fi făcut la fel Precum Ahab. El s-a vândut Și foarte mult rău a făcut, Pentru că fost-a, ne-ncetat, De Izabela ațâțat. Doar ea l-a dus pe soțul său – Întotdeauna – către rău.


Ioram, în țară, a făcut Și înălțimi, căci a crezut Că este bine. În ăst fel, Trase-n curvie, după el, Poporul care se vădea Că la Ierusalim ședea, Iar totodată – negreșit – Pe Iuda el l-a amăgit.


Fetele voastre, nu le dați, Fiilor lor și nu luați – Din ale lor fete – soții, Date pentru ai voștri fii. Să nu se uite-al Meu popor, La starea propășirii lor. În felu-acesta veți fi tari Și voi veți fi aceia cari, Doar roade bune-o să mâncați, Iar țara aveți s-o lăsați Urmașilor, drept moștenire, Pe veci s-o aibă-n stăpânire.”


Din alte neamuri, și-au luat Neveste și-au amestecat – În acest fel – neamul cel sfânt, Cu altele, de pe pământ. Iar cei care s-au dovedit Primii care au săvârșit Acest păcat, au fost cei cari Peste popor erau, mai mari, Căci ei erau conducători, Drept căpitani și dregători.”


Promis-am toți ca, nimenea, Soațe străine, să nu-și ia Și să nu-și dea fetele lor, Neveste, la un alt popor.


De la străini, promis-am noi Să nu luăm nimic apoi În zilele Sabatelor Sau ale sărbătorilor, Căci multe mărfuri aduceau Străini-n țară și vindeau În zilele Sabatelor Ori ale sărbătorilor. Am mai promis să nu lucrăm Pământul, ci să îl lăsăm Să stea în tihnă, când venea, Mereu, anul al șaptelea. De datorii, ne-am legat noi, Să nu le cerem înapoi.


Am mai văzut niște Iudei, Care-și luaseră femei Azdodiene, Amonite Și de asemeni Moabite.


Pe-acei evrei, eu i-am mustrat. Pe uni-apoi i-am blestemat. Pe alți-n urmă i-am lovit, Părul le-am smuls, i-am pedepsit Și-apoi să jure, eu i-am pus, În Numele Celui de Sus, Zicându-le: „Nu mai luați, Femei străine și nu dați Fetele voastre, de neveste, Pentru popoarele aceste!


Prin fapta lor, ei s-au spurcat Și desfrânare-au arătat.


Întâi, când Domnul i-a vorbit Lui Osea, El i-a poruncit: „Du-te și cată-ți o soție, Cari curvă trebuie să fie. Copii, de-asemenea să-ți iei, Cari din curvie vor fi ei. Căci astă țară, negreșit, Mare curvie-a săvârșit, Când ea, pe Domnul, L-a lăsat!”


El, astfel, o să se ferească, Sămânța, să își necinstească În mijlocul poporului, Căci Eu sunt Dumnezeul lui, Pe care, preotu-L slujește – Sunt Domnul care îl sfințește.”


Dacă de El vă depărtați Și dacă vă apropiați De neamurile care sânt Aflate pe al vost’ pământ, Dacă cu ele vă uniți Căsătorindu-vă, să știți


Că Domnul n-o să mai voiască, Din țară, să îi izgonească. Cursă și laț, ele-au să fie, Pentru a voastră seminție, Un bici – în coaste, pentru voi – Și spini în ochii voștri-apoi. Atunci, încredințați să fiți Că voi aveți ca să pieriți Din astă țară minunată Care v-a fost, de Domnul, dată.


Părinții săi l-au întrebat: „Nici o femeie n-ai aflat, Din toate fetele pe care Neamul și-al nost’ popor le are, Încât acum, nevastă vrei, Ca de la Filisteni să-ți iei? Ei, netăiați, sunt, împrejur. Nu sunt destule fete-n jur?” Samson a zis, către-al său tată: „Mie îmi place astă fată, De-aceea, de soție-o vreau!”


De-atunci, fiii lui Israel Au locuit, în acest fel, În mijlocul Hetiților, Precum și-al Canaaniților, Al neamurilor de Heviți, De Amoriți și Fereziți, Și printre oamenii pe care Neamul de Iebusiți îi are.


Israeliții și-au luat, Fete cu cari s-au însurat, Din fiicele neamurilor Care erau în jurul lor, Iar pentru-ai neamurilor fii Și-au dat fetele de soții, Și-n felu-acesta au sfârșit Ca domni străini să fi slujit.


Pe toate, ei le-au adunat Și-apoi, lui Ghedeon, le-au dat. El, un efod, a întocmit, Din acest aur, la sfârșit. Efodu-apoi a fost adus, La Ofra și-n cetate pus, Unde ajuns-a ca să fie O pricină pentru curvie, Pentru întregul Israel. Și pentru Ghedeon – la fel – A fost o cursă, totodată, Precum și pentru casa-i toată.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa