Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Exodul 33:12 - Biblia în versuri 2014

12 Domnului, Moise i-a vorbit: „Iată că Tu mi-ai poruncit: „Să duci acest popor!” Dar cine E cel ce merge-va cu mine, Nicicând, Tu nu mi-ai arătat Deși mi-ai spus: „Ai căpătat, ‘Nainte-Mi, trecere anume, Pentru că Eu te știu pe nume!”

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

12 Moise I-a zis Domnului: ‒ Vezi, Tu îmi zici: „Condu poporul acesta!“, dar nu-mi faci cunoscut pe cine vei trimite cu mine, deși mi-ai zis: „Te cunosc pe nume și ai găsit bunăvoință înaintea Mea“.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

12 Moise I-a zis lui Iahve: „Tu îmi poruncești să conduc acest popor; dar nu îmi spui pe cine vei trimite cu mine. Totuși, mi-ai zis că mă cunoști pe nume și că am obținut har la Tine.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

12 Moise i-a zis Domnului: „Iată, tu îmi zici: «Du poporul acesta!» și nu mi-ai făcut cunoscut pe cine vei trimite cu mine. Tu ai zis: «Eu te cunosc pe nume și ai aflat har în ochii mei».

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

12 Moise a zis Domnului: „Iată, Tu îmi zici: ‘Du pe poporul acesta!’ Și nu-mi arăți pe cine vei trimite cu mine. Însă Tu ai zis: ‘Eu te cunosc pe nume și ai căpătat trecere înaintea Mea!’

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

12 Și Moise a zis Domnului: Vezi, tu îmi zici: Suie pe poporul acesta! Și nu mi‐ai făcut cunoscut pe cine vei trimite cu mine. Și ai zis: Eu te cunosc pe nume și ai aflat har în ochii mei.

Onani mutuwo Koperani




Exodul 33:12
16 Mawu Ofanana  

Eu îl cunosc. Știu ce-o să fie: În vremea care va să vie, El are ca să poruncească Neamului său, ca să păzească, Mereu, doar calea Domnului, Făcând după porunca Lui, Ca Domnul – precum i-a promis – Să împlinească tot ce-a zis.”


David, către Țadoc, a spus: „Chivotul, vreau să fie dus Iar, în cetate, înapoi. Dacă voi căpăta, apoi, Trecere-n fața Domnului, Voiesc să văd, chivotul Lui, La locul său, unde a stat Cât, în cetate, m-am aflat. Dacă se-ndură Dumnezeu, Aici mă voi întoarce eu.


Calea celor fără pată, O cunoaște Domnul Sfânt. Cei răi, însă, au drept plată, Calea largă, spre mormânt.


Tu vino-acum, pentru că Eu Te voi trimite înapoi, La Faraon, căci vreau apoi, Ca din acea robie-amară, Să scoți poporul Meu, afară. Pleci în Egipt! Pe Israel, Ai să îl scoți din locu-acel!”


Atuncea, Domnul l-a văzut Că să se-ntoarcă ar fi vrut Și, din mijlocul rugului, Se-auzi glasul Domnului, Care, pe nume, l-a chemat: „Moise!”, iar el a zis îndat’: „Iată-mă Doamne, aici sânt!”


Și, la popor, te-ntoarce iar, Pentru că el trebuie dus, Acolo unde Eu ți-am spus. De-acuma, înaintea ta, Îngerul Meu, mereu, va sta. ‘Nainte-ți, el o să pășească, Însă când are să sosească Ceasul, ziua de răzbunare, Îi voi lovi, pe fiecare, Pentru păcatul săvârșit.”


Domnul, lui Moise, i-a mai spus: „Acest popor trebuie dus În țara care am promis Că le-o voi da, precum am zis Pe când vorbit-am cu Avram Isac și Iacov, de-al lor neam: „Seminței voastre-i va fi dată Țara aceasta minunată!”


Domnul, lui Moise, i-a vorbit: „Voi face precum ai dorit, Ca tu să crezi cu-adevărat Că trecere ai căpătat În fața Mea și că, anume, Pe tine te cunosc pe nume!”


În față-ți, voi trimite Eu – În țară – pe îngerul Meu, Să-i izgonească pe Hetiți, Pe Canaaniți și Amoriți Și pe Heviții care sânt, Acuma, pe al ei pământ. Am să-i alung pe Feresiți Și-ntregul neam de Iebusiți.


Și-apoi, Domnului, I-a vorbit: „De trecere am dobândit, Doamne, în fața Ta apoi, Te rog, să mergi și Tu cu noi. Acest popor, e-adevărat Că este încăpățânat, Dar iartă-ne, căci am greșit! Fărădelegi ce-am săvârșit, Păcatele ce le-am avut Și tot ceea ce am făcut, Te rugăm, Doamne-a ne ierta Și ia-ne-n stăpânirea Ta!”


Iacov, acuma, ia aminte, La ale Domnului cuvinte! Și tu Israele, la fel, Să iei aminte la Acel Care pe tine te-a-ntocmit! Ascultă dar, ce-a glăsuit: „Aminte ia, căci Eu îți zic Să nu ai teamă de nimic, Pentru că Eu te izbăvesc! Te chem pe nume, când vorbesc, Fiindcă te vădești al Meu.”


Îți dau ascunse visterii Și am să-ți dărui bogății, Care – acum – zac îngropate. Acestea toate-ți vor fi date, Ca tu să știi un lucru-anume, Că Eu sunt Domnul și, pe nume, Eu te-am chemat. Eu sunt, mereu, Al lui Israel Dumnezeu.


„Până când nici nu te-ai născut, Află că Eu te-am cunoscut. Nici nu erai încă-ntocmit, În pântece, când te-am găsit Că pentru planul Meu ești bun Și-am vrut deoparte să te pun Ca să te fac proroc al lor, Adică al neamurilor.”


„Eu voi rămâne credincios Întotdeauna – ne-ndoios – Față de legământul Meu, Pe cari cu voi l-am făcut Eu, Când de la Egipteni din țară, Cu al meu braț v-am scos afară! În al vost’ mijloc, tot mereu – Iată – se află Duhul Meu! De-aceea zic: În orice vreme, Voi nu aveți de ce vă teme!”


Dar totuși, temelia tare, Pe care Dumnezeu o are, Nezguduită se arată, Purtând astă pecete dreaptă: „Domnu-i cunoaște pe ai Lui”, Și-apoi, „Numele Domnului, Dacă-I, de cineva, rostit, Omul acela, negreșit, Departe, trebuie să știe, De făr’delegi, ca să se ție!”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa