21 Deci să se spele fiecare, Întâi, pe mâini și pe picioare, Acolo, în lighean, afară, Și-n felu-acesta n-au să piară. Pentru Aron și ai săi fii, Astă spălare, tu – să știi – Că e o lege necurmată. Ea trebuie a fi urmată De toți cei care au să vie, În urma lor, la preoție.”
21 Își vor spăla mâinile și picioarele ca să nu moară. Aceasta va fi o lege veșnică pentru el, pentru fiii lui și pentru urmașii lui din generație în generație”.
Uleiul astfel dobândit Are să fie pregătit De-Aron și de feciorii lui, Acolo-n cortul Domnului – „Al întâlnirii” denumit – În locu-anume stabilit, Dincoace de perdeaua care E pusă ca despărțitoare, În cort – în spate, ea având Chivotul mărturiei, stând. Deci untdelemnul pregătit, În candele, necontenit, Are să ardă – de cu seară, Până când zori-au să apară – În fața Domnului. Astfel, Aceasta – pentru Israel – Este o lege, pe vecie, Pe cari vor trebui s-o ție Urmașii care au să vină, Căci toți vor trebui s-o țină.”
Aron și-ai săi fii purta-vor Izmene-atuncea când intra-vor În cortul întâlnirii, sau Atunci când de altar ei au Să se apropie, să facă Slujba-n Lăcașul sfânt. Deci dacă În ăst fel fi-vor îmbrăcați, N-au să se facă vinovați Și n-au să fie pedepsiți – Cu moartea, nu vor fi loviți. Aceasta, vreau ca să se știe, Și-o lege veșnică să fie Pentru Aron, neîncetat, Și celor ce-i vor fi urmat.”
Spălându-se-n ligheanu-acel, Care e așezat afară, Intrând în cort, nu au să piară. Ei să se spele așadar, Și când vor merge la altar Să-și facă slujba-n fața lui, Aducând jertfe Domnului.