Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Exodul 30:12 - Biblia în versuri 2014

12 „Atunci când va fi trebuit Să socotești acest popor – Să faci numărătoarea lor, Să vezi câți fiii Israel are – Tu ai să ceri ca fiecare, Un dar, să Îi dea Domnului, Pentru răscumpărarea lui – A sufletului său. Drept dare, Bani să îți deie fiecare, Ca nu cumva, loviți să fie, Când ai să-i numeri, de urgie.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

12 „Când vei face numărătoarea fiilor lui Israel, fiecare va trebui să plătească Domnului, atunci când va fi numărat, un preț de răscumpărare pentru viața lui, pentru ca atunci când vei face numărătoarea nicio urgie să nu vină peste ei.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

12 „Vei face numărarea israelienilor. Atunci, fiecare va plăti lui Iahve un preț de răscumpărare pentru viața lui, ca să împiedici venirea vreunui dezastru împotriva lor când îi vei număra.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

12 „Când vei face recensământul fiilor lui Israél și îi vei număra, fiecare să dea Domnului un preț de răscumpărare pentru sufletul său, ca să nu fie nici o nenorocire între ei cu prilejul recensământului.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

12 „Când vei socoti pe copiii lui Israel și le vei face numărătoarea, fiecare din ei să dea Domnului un dar în bani pentru răscumpărarea sufletului lui, ca să nu fie loviți de nicio urgie, cu prilejul acestei numărători.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

12 Când vei face numărătoarea copiilor lui Israel, potrivit cu toți aceia dintre ei care vor fi numărați, atunci vor da fiecare ins un preț de răscumpărare pentru sufletul său Domnului când îi vei număra, ca să nu fie nicio rană printre ei când îi vei număra.

Onani mutuwo Koperani




Exodul 30:12
21 Mawu Ofanana  

Pe Israel, s-a mâniat Satana și l-a ațâțat Pe David, care s-a gândit Precum că este potrivit Să facă o numărătoare Să știe dar, câți oameni are, Cât e de mare Israel.


„Vrei, șapte ani, acum, să-ți vie, În care foamete să fie? Sau vrei, trei luni, când, urmărit Ești de vrăjmași și nimicit? Ori vrei, trei zile, bunăoară, Când ciuma va lovi în țară? Alege dar” – Gad l-a-ndemnat – „Și cheamă-mă apoi, de-ndat’, Să știu ce voi avea de zis, Către Cel care m-a trimis.”


Domnul – așa precum a zis – Ciumă-n Israel, a trimis. Pierit-au șaptezeci de mii, Dintre-ai lui Israel copii.


Ioab a zis către-mpărat: „Domnul să facă, ne-ncetat, Să se sporească-al tău popor, Să vezi numărul tuturor Crescând de-o sută de ori dar, În al lui Israel hotar! De ce vrea domnul meu, acum, Ca să pornesc la acest drum? De ce să-l faci, pe Israel, Ca să păcătuiască-astfel?”


Pe-atunci, Ioab – acel pe care, Țeruia, drept fecior, îl are – Neamul, să-l numere, pornise, Dar numărarea n-o sfârșise, Căci Dumnezeu S-a mâniat. Astfel, ea nu s-a însemnat În Cronicile ce le-avea David, pe când împărățea.


Ioas, atunci când a văzut Cum că Leviții n-au făcut Lucrul acesta, l-a chemat Pe Iehoiada și-a-ntrebat: „Să-mi spui, de ce n-ați împlinit Ceea ce eu v-am poruncit? De ce, Leviții n-au plecat, În țară, spre a strânge-ndat’, Darea ce fost-a poruncită Și care este rânduită De Moise, robul Domnului, Spre folosința cortului Lui Dumnezeu, cort ce se știe Că este pentru mărturie?


După ce lucrul s-a făcut Așa după cum a cerut, Ioas – apoi – a poruncit Celor ce-n Iuda s-au găsit – Și la Ierusalim – să dea Darea, așa cum se cerea. Peste întreaga adunare, Moise pusese astă dare, Când în pustie a fost el, Cu tot poporul Israel.


Domnul se va-ndura de el, Zicând apoi, îngerului: „Salvează viața omului, Pentru că am găsit că are Un preț, pentru răscumpărare!”


Să fii atent: din supărare, Să nu ajungi la disperare Și-apoi să fii de ea, împins Să faci batjocuri înadins Și nici prețul răscumpărării Să nu-ți șteargă firul cărării – Adică, prin a lui mărire, Tu să fii dus în rătăcire!


Nici unul, însă, nu e-n stare Să se răscumpere, de-ar vrea; Nu pot, lui Dumnezeu, să-I dea, Prețul răscumpărării lor.


Domnul, lui Moise, i-a vorbit:


Și în ăst fel au cuvântat: „Iată că noi am socotit, Ostașii cari ne-au însoțit. Nu a pierit, în ăst război – În lupte – nimeni dintre noi.


Deci vom aduce fiecare, Un dar, lui Dumnezeu, pe care, Din aur, l-am alcătuit – Din sculele ce le-am găsit: Din lănțișoare, din inele, Salbe, brățări, cercei. Prin ele, Am vrea – după a noastră fire – Ca să se facă-o ispășire A sufletului, pentru noi, În fața Domnului apoi.”


Pentru că Fiul omului S-a coborât din slava Lui, Nu ca vreun om să Îl slujească, Ci, dimpotrivă, să-i servească, Pe alții, El, murind apoi, Plătind astfel, să trăiți voi. Prin moartea Lui, răscumpărată, Umanitatea e iertată.”


Pentru că Fiul omului Nu a venit spre-a fi slujit, Ci El, pe alții, i-a servit Și pentru mulți – viața Sa – are S-o dea spre-a lor răscumpărare.”


Cari dat e, pentru fiecare, Drept prețul de răscumpărare; Faptul acesta – negreșit – Va trebui adeverit, Cu toată cinstea cuvenită, Când fi-va vremea potrivită.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa