Exodul 3:18 - Biblia în versuri 2014

¹⁸ Ei au s-asculte și-mpreună Cu toți bătrânii ce se-adună, La Faraon o să plecați Și astfel o să cuvântați: „Cel cari i-e Domn ăstui popor – E Dumnezeu Evreilor – Cu noi, acum, S-a întâlnit. De-aceea iată, am venit La tine, ca să te rugăm Să ne îngădui să plecăm, Cale de trei zile-n pustie, Unde vor trebui să fie Aduse jertfe, Domnului.”

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹⁸ Ei vor asculta de glasul tău, așa că tu, împreună cu bătrânii lui Israel, veți merge la regele Egiptului și îi veți zice: „Domnul, Dumnezeul evreilor, S-a întâlnit cu noi. Acum, lasă-ne, te rugăm, să mergem cale de trei zile în deșert, ca să aducem jertfe Domnului, Dumnezeul nostru“.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁸ Ei vor lua în considerare ce le vei spune; și astfel, împreună cu acei consilieri bătrâni (ai evreilor) vei merge la regele Egiptului, căruia îi vei spune: «Ni s-a revelat Iahve – Cel care este (Dumne)zeul evreilor. Permite-ne să facem o călătorie de trei zile în deșert, ca să oferim acolo sacrificii din animale Dumnezeului nostru care se numește Iahve.»

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁸ Ei vor asculta de glasul tău și veți merge tu și bătrânii lui Israél la regele Egiptului și îi veți spune: «Domnul Dumnezeul evreilor ne-a venit în întâmpinare. Și acum, lasă-ne, te rugăm, să mergem cale de trei zile în pustiu ca să aducem jertfă Domnului Dumnezeului nostru».

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁸ Ei vor asculta de glasul tău și te vei duce, tu și bătrânii lui Israel, la împăratul Egiptului și îi veți spune: ‘Domnul Dumnezeul evreilor S-a întâlnit cu noi. Dă-ne voie să mergem cale de trei zile în pustie, ca să aducem jertfe Domnului Dumnezeului nostru.’

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹⁸ Și vor asculta de glasul tău. Și vei intra tu și bătrânii lui Israel la împăratul Egiptului și‐i veți zice: Domnul Dumnezeul Evreilor s‐a întâlnit cu noi, și acum, lasă‐ne, te rugăm, să mergem cale de trei zile în pustie ca să jertfim Domnului Dumnezeului nostru.

Exodul 3:18 Mawu Ofanana

Geneza 12:1

Domnul îi zise lui Avram: „Iată acum, ce planuri am: Din țara ta, din neamul tău Și din casa tatălui tău, Să ieși, să pleci cu casa ta, În țara ce-ți voi arăta.

Geneza 14:13

Un om, din cei care scăpară Din luptele ce se purtară, În mare grabă, a plecat Și pe Avram l-a înștiințat De ceea ce s-a petrecut, Mărturisind tot ce-a văzut. Avram fusese așezat În locul care s-a chemat „Stejarii lui Mamre” – cel care Fusese Amorit și-l are Pe Eșcol și Aner, drept frați – De-Avram, cu toți fiind legați Prin înțelegeri multe – toate, De pace și vecinătate.

Geneza 15:1

După aceste întâmplări, Cuvântul Domnului, din zări, Pân’ la Avram veni, de sus, Și-ntr-o vedenie i-a spus: „Avrame! Nu te-nspăimânta! Sunt scutul tău. Răsplata ta, În fața Mea, e foarte mare.”

Geneza 17:1

Nouăzeci nouă ani avuse Avram, când Dumnezeu îi spuse: „Eu sunt Acel Atotputernic! Sunt Dumnezeu! Eu sunt Cel veșnic! Să umbli-n fața Mea, smerit, Să fii mereu neprihănit!

Geneza 48:3

Israel astfel i-a vorbit: „La Luz, Domnul s-a arătat Și-apoi m-a binecuvântat.

2 Cronici 30:12

În Iuda, mâna Domnului, La inima poporului – În acea vreme – a lucrat, Încât cu toți au ascultat Porunca împăratului Și-a căpeteniilor lui.

Psalmi 110:3

Poporu-i plin de-nflăcărare, Când Îți aduni oastea cea mere. Tinerii Tăi, în haine sfinte, Ca roua vin să-Ți stea-nainte.

Exodul 10:3

Îndată, Moise și Aron Se duseră la Faraon, Și înaintea lui au spus: „Până când fi-vei nesupus? Cât ai să Mi te-mpotrivești? Când ai de gând să te smerești În fața Mea? Pe-al Meu popor, Din țara Egiptenilor, Să-l lași să plece, să-Mi slujească!

Exodul 17:5

„Așază-te în fruntea lui, De-ndată!” – Dumnezeu i-a spus. „Alături îți vei fi adus Câțiva bătrâni din Israel. În mână, ia toiagu-acel Cu care râul l-ai lovit. Să faci precum ți-am poruncit Și nu te-abate nicidecum! Apoi, să te pornești la drum, Pentru că te voi aștepta.

Exodul 19:1

A treia lună a venit, De când Israel a ieșit Din țara Egiptenilor. Atunci, ajunse-acel popor, Într-un pustiu, Sinai numit.

Exodul 25:22

Acolo, te-ntâlnești cu Mine – Acolo voi veni la tine. De pe capacul încadrat De heruvimi – capac chemat „Al ispășirii” – pus apoi, Peste chivotu-n care voi Veți ține a Mea mărturie, Porunci îți voi transmite, ție; Iar tu ai să le-aduci astfel, Copiilor lui Israel.”

Exodul 3:12

Domnul a spus: „Eu, ne-ncetat, Cu tine sunt. Îți va fi dat Un semn, cum că Eu te-am trimis, Ca să-mplinești tot ce ți-am zis. Iată ce semn îți voi da Eu: După ce scoți, poporul Meu, Din țara Egiptenilor, Aduce-vei acel popor, Aici. Pe munte-o să suiți, Căci trebuie să Îi slujiți Lui Dumnezeu, în acest loc – Aici unde văzut-ai foc.”

Exodul 3:16

Du-te acum, și strânge deci, Pe toți bătrânii din popor – Din Israel. Spune-le lor, Că „Domnul mi S-a arătat, Cel care-a fost, neîncetat, Domn al părinților din care Ieșit-a neamu-acesta mare – Deci Dumnezeul lui Avram, Isac și Iacov. Iată, am A vă transmite ce mi-a zis, Atuncea când El m-a trimis Aici, la voi: „Eu am văzut Ce-ați pătimit, ce v-a făcut Egiptul. Eu le știu pe toate.

Exodul 30:36

Mărunt, apoi, să o pisezi, Și-n urmă, vreau să o așezi În fața mărturiei care, În cortul întâlniri-și are Loc de ședere, unde Eu, Cu tine, Mă-ntâlnesc mereu. Astă tămâie, pentru voi, Lucru prea sfânt va fi apoi

Exodul 30:6

Altarul trebuie adus Și-apoi, în cort, trebuie pus, În față la perdeaua care, Chivotu-n al ei spate-l are. Peste chivot, e așezat Capacul care e chemat „Al ispășirii”, iar sub el, Vei pune, în chivotu-acel, O mărturie – cea pe care Am să ți-o dau Eu, spre păstrare. Acolo am să Mă-ntâlnesc, Cu tine și am să-ți vorbesc.

Exodul 4:1

Moise a zis: „Au să mă vadă, Dar știu că nu au să mă creadă Și n-au s-asculte glasul meu. „Nu L-ai văzut pe Dumnezeu” – Vor spune ei – „căci n-ai putut, Pe Domnul, să Îl fi văzut.”

Exodul 4:23

Să îți vorbesc, acuma, viu Și-ți spun: „Lasă-l pe al Meu fiu Să plece, ca să Îmi slujească! Dacă nu faci să se-mplinească Dorința Mea, precum am vrut, Atunci pe-ntâiul tău născut Îl voi ucide, negreșit!” Când Domul, vorba, a sfârșit,

Exodul 4:24

Către Egipt, Moise-a plecat. Dar într-o noapte, s-a-ntâmplat, Că-n locu-n care-a poposit, Pe Domnul, să-L fi întâlnit. Să îl omoare, Domnu-a vrut,

Exodul 4:31

Întreg poporul adunat Atunci, acolo, a crezut Vorbele lor și au văzut Că Dumnezeu a cercetat Pe Israel, căci a aflat De toate câte-a suferit Cât, în Egipt, a fost robit. Toți, fețele, și-au aplecat Și la pământ, s-au aruncat.

Exodul 5:1

Moise și-Aron, apoi, s-au dus La Faraon, și-astfel i-au spus: „Domnul, Cel care e – mereu – Al lui Israel Dumnezeu, Ție-mpărate, îți vorbește: „Acuma dar, îngăduiește, Să plece-al Meu popor. Să fie Lăsat, să meargă în pustie, Unde voiesc să pregătească Un praznic și să prăznuiască În cinstea Mea, cum se cuvine.”

Exodul 5:3

Cei doi, atunci, iar au vorbit: „Domnul Evreilor e Cel Cari ni S-a arătat, iar El, Aici la tine, ne-a trimis, Și ce să-ți spunem, El ne-a zis. Deci dă-ne voie, chiar acum, Să mergem, căci avem lung drum: Acesta trebuie să fie, Cale de trei zile-n pustie, Ca jertfe să-I putem aduce, Lui Dumnezeu; să nu ne-apuce, Cumva, mânia Domnului, Și-n urmă – în furia Lui – Cu ciumă, să ne pedepsească Și sabia să ne lovească.”

Exodul 7:16

Iată cum trebuie vorbit, Cu Faraon. La râu, când vine, Vei zice: „M-a trimis la tine, Acum, Domnul Evreilor – Cel care-I Dumnezeul lor – Ca să îți spun: „Scoate afară, Pe-al Meu popor, din a ta țară. Lasă-l să meargă în pustie, Unde o să-Mi slujească Mie! Până acum, n-ai ascultat Poruncile ce ți le-am dat.”

Exodul 8:1

Domnul, pe Moise, l-a trimis La Faraon și-astfel i-a zis: „Vorbește-i Faraonului: „Ascultă vorba Domnului: „Pe-al Meu popor, acum, îl lasă, Din a ta țară ca să iasă Și să se ducă în pustie, Unde să Îmi slujească Mie!

Exodul 8:20

Domnul, pe Moise, l-a chemat Și-n acest fel a cuvântat: „Te scoală, dis de dimineață, Și-i ieși lui Faraon în față. Când va veni la apă el, Îi vei vorbi în acest fel: „Așa vorbește Dumnezeu: „Să-l lași tu, pe poporul Meu, Acum, să plece, în pustie, Unde să Îmi slujească Mie.

Exodul 8:23

Iată dar că ți-am dat de știre, Că am să fac deosebire – Atunci – între al Meu popor, Și cel al Egiptenilor. Semnul acesta – să se știe! – Mâine, în zori, are să fie.”

Exodul 9:1

Domnul, pe Moise, l-a chemat Și-n acest fel a cuvântat: „Te duci la Faraon și-i spui: „Ascultă vorba Domnului, Al Domnului Evreilor: „Să-l lași dar, pe al Meu popor, Ca să se ducă în pustie, Unde să Îmi slujească Mie.

Exodul 9:13

Domnul, lui Moise, i-a vorbit: „Iată ce ai de împlinit: Mâine, te scoli de dimineață, Îi ieși lui Faraon în față Și îi transmiți ce îți spun Eu: „Așa vorbește Dumnezeu, Domnul Evreilor: „Îl lasă, Pe-al Meu popor, acum, să iasă Din țara ta, ca, în pustie, Să meargă, să-Mi slujească Mie.

Isaia 64:5

Tu ieși ‘naintea celor care Îndeplinesc, fără-ncetare, Dreptatea, urmărind – mereu – Doar căile lui Dumnezeu Și-și amintesc, neîncetat, De Tine. Dar Te-ai mâniat, Pentru că am păcătuit. Vom suferi, necontenit? Sau, poate, milă o să ai Și mântuire-o să ne dai?

Ieremia 2:2

„Du-te-n Ierusalim și spune Cuvintele ce le voi pune În gura ta, iar către el, Să strigi apoi, în acest fel: „Așa vorbește Dumnezeu: „Aminte încă, Mi-aduc Eu De dragostea ce o aveai Când încă tânără erai, Când logodită te-ai aflat Și în pustie M-ai urmat, Într-un pământ neroditor, Nesemănat, neprimitor.

Ieremia 2:6

Iată că ei n-au întrebat: „Unde e Cel ce ne-a scăpat Cari, de la Egipteni, din țară, Putut-a să ne scoată-afară? Unde e Domnul nostru, care Ne-a însoțit fără-ncetare, Printr-un pământ pustiu, uscat, De gropi umplut și însetat, În care moartea stăpânește Și nici un om nu locuiește?”

Ieremia 26:5

Dacă nu veți lua aminte La ale Mele-nvățăminte Pe care vi le dau prin cei Ce sunt proroci și robi ai Mei – Căci i-am trimis de dimineață Spre a vorbi-n a voastră față –

Numeri 17:4

În cort, toiegele, apoi, Ai să le duci, unde, cu voi, Eu Mă-ntâlnesc. Să șadă ele, În fața mărturiei Mele.

Iosua 1:17

În toate, ascultăm, de tine, Așa după cum știi prea bine Că și de Moise-am ascultat. Doar Domnul tău, neîncetat Să te-nsoțească negreșit, Cum și pe Moise l-a-nsoțit!