Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Exodul 3:11 - Biblia în versuri 2014

11 Moise a zis lui Dumnezeu: „Dar Doamne, cine oare-s eu, Ca să-ndrăznesc și să mă duc, La Faraon, ca să-l aduc, Pe al lui Israel popor, Din țara Egiptenilor?”

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

11 Moise I-a răspuns lui Dumnezeu: ‒ Cine sunt eu, să merg la Faraon și să-i scot pe fiii lui Israel din Egipt?

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

11 Moise I-a răspuns lui Dumnezeu: „Cine sunt eu, să merg în fața faraonului și să îi scot pe israelieni din Egipt?”

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

11 Moise i-a zis lui Dumnezeu: „Cine sunt eu, ca să merg la Faraón și să-i scot pe fiii lui Israél din Egipt?”.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

11 Moise a zis lui Dumnezeu: „Cine sunt eu, ca să mă duc la Faraon și să scot din Egipt pe copiii lui Israel?”

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

11 Și Moise a zis lui Dumnezeu: Cine sunt eu ca să merg la Faraon și să scot din Egipt pe copiii lui Israel?

Onani mutuwo Koperani




Exodul 3:11
13 Mawu Ofanana  

David, atunci, a alergat, La Dumnezeu și L-a-ntrebat: „O Doamne, Dumnezeul meu, Dar cine oare, pot fi eu? Ce-nsemnătate poate-avea, O casă, cum este a mea, Încât pe mine m-ai făcut Ca să ajung unde ai vrut – În locu-n care-acuma sânt – Printre cei mari, de pe pământ?


Doamne, acum – pe robul Tău – L-ai așezat în locul său. Eu sunt un tânăr – ai văzut – Neîncercat, nepriceput.


Un lucru numai, îmi doresc: Ajută-mă să dobândesc O inimă mai pricepută, Prin care poate fi făcută O judecată, în popor, În pricinile tuturor. O inimă, vrea robul Tău, Ca astfel, binele, de rău, Să poată să-l deosebească Și-al Tău popor, să-l cârmuiască!”


Căci ce sunt oare, Doamne, eu? Sau ce este poporul meu, Încât – acuma – să venim Și daruri să Îți dăruim? Tot ceea ce Ți-am dăruit, Noi, de la Tine, am primit.


Moise răspunse, Domnului: „Dar nici fiii poporului Lui Israel nu au voit S-asculte, când eu le-am vorbit, Și crezi că Faraonul are Ca să îmi deie ascultare Chiar mie, care reușesc, Cu greutate, să vorbesc?”


Eu zis-am: „Doamne, mă gândesc Precum că nu știu să vorbesc, Căci un copil numai, sunt eu.”


Pentru aceștia-i o mireasmă – Sau mai de grabă, o miasmă – Care le vine, dinspre moarte Și, către ea, are să-i poarte, În timp ce, pentru ceilalți, iată, Este mireasma minunată, A cerului de dimineață, Venind din viață, înspre viață. Și, cine, oare, e de-ajuns, Pentru-acest lucru nepătruns?


Nu că noi înșine apoi, Suntem în stare ca, prin noi, S-ajungem să gândim ceva, Ce vine de la noi, cumva; Priceperea noastră, mereu, Ne vine de la Dumnezeu,


Dar Ghedeon nu se clintea, Ci L-a-ntrebat: „Cum aș putea, Pe Israel, să-l izbăvesc, Așa sărman cum mă găsesc? Familia mea – precum se știe – Se trage, după seminție, Din cele mai sărace case Care se află în Manase; Iar dintre toți – la tatăl meu – Află căci cel mai mic, sunt eu.”


David a zis: „Cine sunt eu Și cine este tatăl meu În Israel, de-a fi luat Ginere-acum, de împărat?”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa