Exodul 3:1 - Biblia în versuri 2014

¹ Moise era, în acel an, La preotul din Madian – La Ietro, deci la socrul lui. El păștea turma socrului, Iar într-o zi, când a trecut, Cu ea, pustia, a văzut În față-i, muntele cel mare, Chemat Horeb, muntele care E al lui Dumnezeu. De-ndat’,

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹ Moise păștea turma socrului său, Ietro, preotul din Midian. El și-a dus turma dincolo de deșert și a ajuns la Horeb, muntele lui Dumnezeu.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹ Moise păștea turma socrului lui numit Ietro care era preot în Midian. Astfel, el și-a condus turma dincolo de zona deșertului; și a ajuns la Horeb, (adică la) muntele lui Dumnezeu.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹ Moise păștea turma lui Iétro, socrul său, preotul din Madián. A condus turma dincolo de pustiu și a ajuns la muntele lui Dumnezeu, la Hóreb.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹ Moise păștea turma socrului său, Ietro, preotul Madianului. Odată, a mânat turma până dincolo de pustie și a ajuns la muntele lui Dumnezeu, la Horeb.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹ Și Moise păștea turma socrului său Ietro, preotul din Madian. Și a mânat turma în dosul pustiei și a venit la muntele lui Dumnezeu, la Horeb.

Exodul 3:1 Mawu Ofanana

1 Regi 19:19

Ilie-n urmă a făcut Așa precum i s-a cerut. Astfel, pe fiul lui Șafat – Pe Elisei – el l-a aflat La munca câmpului, arând. El era ultimul, în rând, Căci pe câmpie se aflau Perechi de boi care arau. Toate perechile acele, În număr, doisprezece-s ele, Iar Elisei, pe câmp, era – Cu-a doisprezecea – și ara. Ilie s-a apropiat Și-asupra lui a aruncat Mantaua și l-a învelit,

1 Regi 19:8

Ilie-atunci s-a ridicat, A băut apă și-a mâncat, Iar cu puterea adunată Din astă hrană căpătată, Făcut-a un drum lung și greu, La muntele lui Dumnezeu, Care, Horeb, este chemat Și este foarte-ndepărtat. În patruzeci de zile, el – Și-n patruzeci de nopți, la fel – A mers, mereu, neobosit, Fără să se mai fi hrănit.

Psalmi 106:19

Era-n Horeb poporu-acel, Când își făcuse un vițel. Ei și-au făcut un chip turnat Și-n fața lui s-au închinat.

Exodul 17:6

La stânca din Horeb, voi sta. Acolo, când ai să sosești, Vreau ca în stâncă să lovești, Căci apă va țâșni din ea Și astfel, va putea să bea Poporu-ntreg, pe săturate.” Vorbele fost-au ascultate De Moise, care a făcut Așa precum i s-a cerut, Având alăturea de el, Câțiva bătrâni din Israel.

Exodul 18:12

El, pentru Domnul, a adus O ardere de tot, pe care Și cu o jertfă de mâncare A însoțit-o. Negreșit, Apoi, la jertfe, i-a poftit Pe-Aron și-alăturea de el, Pe cei bătrâni, din Israel. La masa, ei s-au așezat Și-n fața Domnului au stat.

Exodul 19:11

A treia zi, gata să fii! A treia zi, Domnul – să știi – Că se pogoară pe Sinai. În fața muntelui să stai, Cu tot poporul lângă tine, Pe Domnul să-L vedeți, când vine.

Exodul 19:2

Acolo, el a poposit, Din Refidim când a plecat. Locul în cari s-au așezat Moise și cu poporul lui, Era în fața muntelui.

Exodul 19:3

Moise, pe munte, s-a suit, La Domnul, care i-a vorbit: „Să-i spui, casei lui Israel, Să-i spui poporului acel:

Exodul 2:16

În Madian, pe-atunci, ședea Un preot; șapte fete-avea, Iar fiicele lui au venit, Apă să ia, căci au voit S-adape turma ce-o aveau.

Exodul 2:18

Când fetele au revenit La tatăl lor, cari s-a numit Reuel, acesta le-a-ntrebat: „Așa curând v-ați înturnat?”

Exodul 2:21

Atuncea, Moise a venit La acel om de-a locuit, Iar el i-a dăruit, să-i fie, O fiică de a lui, soție. Fata, Sefora s-a numit;

Exodul 24:13

Moise, în urmă, s-a sculat, Iar Iosua, cu el, a stat Căci – tot mereu – el l-a slujit. Moise, pe munte, s-a suit, La Dumnezeu. Când a plecat,

Exodul 3:12

Domnul a spus: „Eu, ne-ncetat, Cu tine sunt. Îți va fi dat Un semn, cum că Eu te-am trimis, Ca să-mplinești tot ce ți-am zis. Iată ce semn îți voi da Eu: După ce scoți, poporul Meu, Din țara Egiptenilor, Aduce-vei acel popor, Aici. Pe munte-o să suiți, Căci trebuie să Îi slujiți Lui Dumnezeu, în acest loc – Aici unde văzut-ai foc.”

Exodul 3:5

„Locul pe care-l calci e sfânt! Să te apropii, nu mai poți! Încălțămintea să ți-o scoți, Căci ai călcat pe-acest pământ” – Îi spuse Domnul – „care-i sfânt!”

Exodul 33:6

Israelul și-a aruncat Podoabele și a plecat, De la Horeb – deci de la munte – Iar Moise se afla în frunte.

Exodul 4:18

Atuncea, Moise a plecat, La socrul său s-a înturnat – La Ietro – și i-a spus: „Mă lasă Să plec acum, din a ta casă, Căci iată, să mă-ntorc voiesc, La frații mei, cari se găsesc Pe al Egiptului pământ, Să-i văd dacă în viață sânt.” Ietro i-a zis: „Fă cum îți place. Din partea mea, du-te în pace.”

Exodul 4:27

Astă poruncă a primit Aron, când Domnul i-a vorbit: „Moise, curând, are să vie. Du-te-nainte-i, în pustie.” Aron, îndată, a făcut Așa precum i s-a cerut. Pe Moise – pe fratele lui – Găsindu-l la al Domnului Munte șezând, l-a-mbrățișat Cu drag și-apoi, l-a sărutat.

Amos 1:1

Iată cuvintele pe care Amos le-a spus, acela care De la Tecoua se trăgea Și-a fi păstor se dovedea. Vedeniile-acestea, el Le are, despre Israel, Din vremea-n care, împărat – În Iuda – Ozia a stat, În timp ce-n Israel ședea Ieroboam de stăpânea. Ieroboam este cel care, Părinte, pe Ioas, îl are. Aste vedenii și cuvinte, Cu doi ani doar, mai înainte De-acel cutremur de pământ, Se dovedesc precum că sânt.

Maleahi 4:4

Să v-amintiți, neîncetat, De Legea care vi s-a dat Prin Moise, cel ce-i rob al Meu. Chiar la Horeb i-am dat-o Eu Și rânduieli am pus în ea. Porunci am dat de-asemenea Prin Legea ce-o primise el, Pentru întregul Israel!

Numeri 10:29

Moise-a vorbit, în acest fel, Feciorului lui Reuel Care, Hobab, este numit Și e, din Madian, venit: „Iată că noi suntem, acum, Gata de a porni la drum, Spre locul ce ne-a fost promis, De către Domnul, când a zis: „Vouă am să vi-l dau”. Apoi – Dacă dorești – vino cu noi, Să mergi alăturea de mine Ca astfel să îți meargă bine; Căci Domnul a făgăduit, Să facă bine, negreșit, Copiilor lui Israel.” Moise-a vorbit, în acest fel, Cu acel om, căci e știut Cum că, de socru, l-a avut.

Numeri 10:33

Când de la munte au plecat, Trei zile-apoi, ei au umblat. Chivotul legământului Cu mărturia Domnului, Mergea – mereu – ‘naintea lor Și-a căutat, pentru popor, Trei zile-n șir, un loc de tihnă, Unde să poată-avea odihnă.

Luca 2:8

Niște păstori, pe câmp, erau, Căci noaptea, turmele-și păzeau, Făcând de strajă, ne-ncetat.

Fapte 7:30

Anii, în goană, au trecut – Cam patruzeci s-au perindat – Un înger când s-a arătat În para unui rug arzând, Pe muntele Sinai. Pe când

Deuteronom 1:2

(De la Horeb, spre-acel ținut – Drept Cades-Barnea cunoscut – Dacă urmezi al căii fir Până la muntele Seir, Se află o distanță mare, Cari, unsprezece zile, are.)

Deuteronom 1:6

„Al nostru Domn și Dumnezeu, Care ne-a însoțit mereu, Când – la Horeb – am poposit, A zis: „Iată, ați locuit Destul, pe munte. Înapoi,

Deuteronom 4:10

Să v-amintiți de ziua-n care, A lui Israel adunare, În fața Domnului s-a dus – Chiar la Horeb – iar El mi-a spus: „Strânge acum, poporul Meu, În fața Mea, pentru că Eu, S-asculte vreau, să ia aminte, La ale Mele mari cuvinte, Ca să se teamă, tot mereu – Cât va trăi – de Dumnezeu.”

Judecători 4:11

Heber – cel ce era Chenit – S-a despărțit de neamul care, Drept tată, pe Hobab, îl are Și cari fusese tot Chenit; De-asemenea, s-a despărțit De cel pe care îl avea Moise, drept socru, și ședea Singur acum, iar cortul lui. Chiar la al Țanaimului Stejar, fusese așezat, Căci lângă Chedeș, s-a aflat.

1 Samuel 16:11

Când Samuel a întrebat: „Aceștia sunt toți ai tăi fii?”, Isai răspunse: „Nu. Să știi Că încă un fecior am eu – Cel mic – pe care, tot mereu, Cu oile doar l-am trimis.” Atuncea Samuel a zis: „Trimite-ndată după el, Să-l văd și eu, pe fiu-acel, Pentru că nu vom sta la masă Până sosește el, acasă.”