Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Exodul 29:14 - Biblia în versuri 2014

14 Carnea, precum și pielea lui Și baliga vițelului, Vor trebui a fi luate – Din tabără – și aruncate, Afară-n urmă, într-un loc, Unde ai să le arzi în foc. Acest vițel înjunghiat, O jertfă e, pentru păcat.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

14 Iar carnea taurului, pielea și balega să le arzi în foc, în afara taberei; este o jertfă pentru păcat.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

14 Carnea vițelului, pielea și intestinul care conține excrementele lui, să le arzi în foc, în exteriorul taberei. Acesta este un sacrificiu pentru păcat.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

14 Dar carnea vițelului, pielea și excrementele lui să le arzi în foc în afara taberei: aceasta este o jertfă pentru păcat!

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

14 Dar carnea vițelului, pielea și balega lui să le arzi în foc, afară din tabără: aceasta este o jertfă pentru păcat.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

14 Și carnea vițelului și pielea lui și balega lui să le arzi cu foc afară din tabără: este o jertfă pentru păcat.

Onani mutuwo Koperani




Exodul 29:14
22 Mawu Ofanana  

Preoți-apoi i-au junghiat, Iar al lor sânge l-au vărsat Lângă picioru-altarului. Păcatele poporului Șterse au fost, în acest fel, Căci pentru-ntregul Israel Acele jertfe s-au făcut, Cum împăratul a cerut. Erau jertfe ce se socot A fi drept ardere de tot, Precum și jertfe cu menire De jertfe pentru ispășire.


Fiii robiei, care – iară – Ajuns-au a se-ntoarce-n țară, Arderi de tot I-au dăruit Lui Dumnezeu. Ei au jertfit Atât berbeci, cât și viței Și șaptezeci și șapte miei. Vițeii care s-au jertfit, La doisprezece s-au vădit, Iar nouăzeci și șase deci, Sun jertfe date din berbeci. Și doisprezece țapi s-au dat, Drept ispășire de păcat, Ca jertfe care se socot A fi drept ardere de tot.


Pentru-a altarului sfințire, Aron va face ispășire, Pe coarnele altarului. Va folosi, în slujba lui, Sângele jertfei ce s-a dat Ca ispășire de păcat. Printre ai voști’ urmași, mereu, Lucru prea sfânt – de Dumnezeu – Aceasta e considerată, Făcându-se – pe an – o dată.”


Să iei vițelul cu menire De jertfă pentru ispășire, Căci într-un loc anume-apoi, Va trebui să-l ardeți voi, Chiar lângă Casă, pe-un pământ Afară din Locașul sfânt.


Aron să-și ia al său vițel Și-apoi, să facă, pentru el – Și pentru toată casa lui – Acolo-n fața Domnului, O ispășire, de îndat’. După ce fi-va-njunghiat


Va trebui, în urmă, iară, Din tabără, să iasă-afară, Pentru-a lua atunci cu el Și țapul și vițelu-acel Cari dați au fost, de ispășit – Al căror sânge, folosit Fost-a, la cortul întâlnirii, La săvârșirea ispășirii. Aceste trupuri, într-un loc, Duse vor fi și arse-n foc, Cu pieile și carnea lor Și cu baliga jertfelor.


Aron va trebui să știe, În al Meu cort deci, cum să vie. Iată dar, ce va face el: Are să ieie un vițel – Care să aibă drept menire De jertfă pentru ispășire – Și un berbec ce îl socot, Să-Mi fie ardere de tot.


Cu ce rămâne, din vițel, Aveți a proceda la fel, Precum cu primul ați lucrat. Deci ce rămâne, e luat Și dus e-ntr-un anume loc, Pentru că, ars, va fi, în foc. Aceasta este jertfa care E pentru-ntreaga adunare, Dată – precum v-am dat de știre – Drept jertfă pentru ispășire.”


Sângele jertfei ce s-a dat, De preot, trebuie luat, Pentru a unge-apoi, cu el, Coarnele-altarului acel, Pe care voi îl folosiți, Arderi de tot, când Îmi jertfiți. Restul de sânge-al țapului, La poalele altarului, Va trebui a fi vărsat – Când ungerea s-a încheiat.


Când are s-o înfățișeze, Pe capul ei, să își așeze Mâinile sale și-apoi are S-o junghie, în locul care E pentru arderea de tot. Această jertfă o socot – Așa precum v-am dat de știre – Drept jertfă pentru ispășire.


Când preotu-a păcătuit – Deci tocmai cel care avea Făcută-asuprăi ungerea – Și astfel, vina s-a întins Încât – de ea – a fost cuprins Întreg poporul, să se ducă Și Domnului să Îi aducă Apoi, ca jertfă, un vițel. Fără cusur, să fie el, Pentru că este-a lui menire Drept jertfă pentru ispășire, Ce trebuie-a fi dăruită Pentru greșeala săvârșită.


De va aduce omu-acel – Pentru păcatul său – un miel, Să fie parte femeiască. Fără cusur să se vădească,


Apoi s-aducă – Domnului – O jertfă, pentru vina lui. Din turmă, o să trebuiască Să ia o parte femeiască – Oaie sau capră – cu menire De jertfă pentru ispășire. S-o dea apoi, preotului, Care, pentru păcatul lui – Așa precum v-am dat de știre – Are să facă ispășire.


Cu jertfele, omul să vie Și să le dea preotului, Ca să se șteargă vina lui. Pe prima cari o s-o jertfească, De ispășire-o să-i slujească. Preotul, pasărea, s-o ia Și să-i frângă, cu unghia, Capul, dar fără a-l desprinde De la grumaz, unde se prinde.


„Iată cuvântul Domnului, Pentru Aron și fiii lui, Cuvânt cari face referire La jertfa pentru ispășire. Acest cuvânt, se înțelege Că, pentru voi, are-a fi lege. Vita ce trebuie-a fi dată Ca jertfă, fi-va-njunghiată Doar într-un loc anume care E pentru astfel de lucrare – Deci pentru arderea de tot – Căci, prea sfânt lucru, o socot.


Sfârșind, în urmă, a strâns el, Tot ce rămas-a din vițel: Carnea, precum și pielea lui Și baliga vițelului. Toate aceste-au fost luate, Din tabără, și aruncate Afară-ntr-un anume loc, În care fost-au arse-n foc. Ceea ce Domnu-a poruncit, Moise, în ăst fel, a-mplinit.


Către Aron, el a vorbit: „Timpul, acuma, s-a-mplinit: Ia un vițel cari, drept menire, E jertfă pentru ispășire. Să iei și un berbec apoi, Ca ardere de tot. Cei doi, Fără cusur, voiesc să fie, Pentru că ei – precum se știe – Puși sunt, în fața Domnului.


Sămânța, Eu vă nimicesc Și-n față am să vă zvârlesc Baliga vitelor pe care Mi le jertfiți, fără-ncetare. Alăturea de ele-apoi, Luați aveți să fiți și voi.


Vaca aceea, să știți voi Că trebuie arsă apoi, Sub ochii lui. În focu-acel, Pielea, să i-o arunce el, Carne și sânge-asemenea. Nimic nu va mai rămânea – Și baliga va fi luată Și-n flăcări, fi-va aruncată.


În urmă, a mai dăruit Un țap care a fost menit A fi jertfă de ispășire;


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa