Exodul 28:41 - Biblia în versuri 201441 Să faci deci, hainele acele, Și-n urmă, să-i îmbraci cu ele Pe-Aron și pe feciorii lui. Să-i ungi, și-n slujba Domnului, Să îi închini și să-i sfințești, Iar după ce îi pregătești, Ei au să Îmi slujească Mie, Căci ai Mei preoți au să fie. Onani mutuwoMabaibulo enansoNoua Traducere Românească41 Să-i îmbraci cu ele pe Aaron, fratele tău, și pe fiii lui, apoi să-i ungi, să-i învestești în slujire și să-i sfințești, pentru a-Mi sluji ca preoți. Onani mutuwoBiblia în Versiune Actualizată 201841 Să îi îmbraci cu aceste haine (despre care ți-am vorbit) pe Aaron și pe fiii lui. Apoi să îi ungi (cu ulei), învestindu-i în slujire; și astfel să îi sfințești. Ei Îmi vor sluji ca preoți. Onani mutuwoVersiunea Biblia Romano-Catolică 202041 Să îmbraci cu ele pe Aaròn, fratele tău, și pe fiii lui împreună cu el! Să-i ungi, să-i învestești și să-i sfințești ca să-mi fie preoți! Onani mutuwoBiblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu41 Să îmbraci cu ele pe fratele tău Aaron și pe fiii lui împreună cu el. Să-i ungi, să-i închini în slujbă, să-i sfințești, și-Mi vor sluji ca preoți. Onani mutuwoTraducere Literală Cornilescu 193141 Și să îmbraci cu ele pe Aaron, fratele tău, și pe fiii lui cu el și să‐i ungi și să‐i închini și să‐i sfințești ca să‐mi facă slujba de preoți. Onani mutuwo |
Iată ce haine, așadar, Ei au să facă: un pieptar; Apoi efodul o să fie Făcut; de-asemeni, o mantie, Precum și-o tunică, lucrată Doar la gherghef; ea e urmată Apoi, de-o mitră, după care, Brâul e ultima lucrare. Aron și-ai săi feciori să fie Gata să Îmi slujească Mie, Fiind ca preoți așezați, În haine sfinte-nveșmântați.
Să-ncingi pe-Aron și fiii lui, Cu brâiele și să le pui Scufii, pe capetele lor – Pe capetele fiilor. Astfel, slujba de preoție, Veșnic, a lor are să fie. Prin lege, ea le va fi dată, Iar legea nu va fi schimbată, Căci ea e veșnică, să știi. Atunci Aron și ai săi fii Au să Îmi fie-nchinați Mie Și-Mi vor sluji în preoție.
„Duhul Domnului Dumnezeu E peste Mine, tot mereu, Căci El M-a uns, ca să Mă duc În lume, bune vești s-aduc Celor sărmani și chinuiți, Celor ce sunt nenorociți. Domnul, atunci când M-a trimis Să vin pe-acest pământ, Mi-a zis Să-l vindec pe acela care O inimă zdrobită are, Să dau de veste robilor Că-i ceasul slobozirii lor Și să dau izbăvire-apoi Celor ce sunt prinși de război.
Într-un loc sfânt, trupul și-acele Straie, din in, să le îmbrace. După ce toate le va face, Să iasă-afară, să se ducă Ș, jertfele să le aducă. Aceste jertfe le socot Să-Mi fie ardere de tot. S-aducă deci, arderea lui Și arderea poporului, Și-apoi – după a sa menire – Are să facă ispășire, În fața Mea, și pentru el Și pentru-ntregul Israel.
Voiesc să știe fiecare, Că acea ungere pe care Ați dobândit-o de la El, Rămâne-n voi, și-n acest fel, N-aveți nevoie de povețe, De cineva să vă învețe. Căci numai ungerea Lui poate – Ca despre lucrurile toate – Să vă învețe, să vă spună. Aceasta nu e o minciună, E ungerea adevărată, Iar eu vă-ndemn, încă odată, Să stați în El, neîncetat, Așa precum ea v-a-nvățat.