Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Exodul 23:6 - Biblia în versuri 2014

6 Nu te atinge, niciodată – Când ai să fii la judecată – De dreptul care îi revine Săracului – așa e bine.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

6 Să nu încalci dreptatea care i se cuvine săracului la judecată.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

6 Să nu iei decizii greșite, făcând nedreptate săracului atunci când este judecat.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

6 Să nu viciezi sentința săracului la judecată!

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

6 La judecată, să nu te atingi de dreptul săracului.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

6 Să nu sucești judecata nevoiașului tău în pricina lui.

Onani mutuwo Koperani




Exodul 23:6
23 Mawu Ofanana  

Frica de Dumnezeu să fie Cu voi și-n frâu ea să vă ție. Vegheați, de-acuma, fiecare, Asupra faptelor pe care Aveți ca să le săvârșiți, Pentru că-n Dumnezeu, să știți, Nelegiuiri nu sunt aflate Și nici, în seamă, nu-s luate Fețele oamenilor. El, Daruri, nu ia, de nici un fel.”


Dacă cumva, nesocoteam Al slugii drept – căci am putut –


Omului rău, să nu-i privești Fața, ca să-l nedreptățești Pe cel care s-a dovedit Că este om neprihănit.


Nu despuia pe cel sărac Doar pentru că nu-ți e pe plac A lui umilă sărăcie. Pe amărâtul ce-o să-ți vie La poartă, să îl ocrotești Și nu cumva să-l asuprești!


Ca nu cumva bând, în uitare Să lase legea, și-amețit, Să-l calce pe nenorocit Și peste dreptul tuturor Celor ce fac al său popor.


Când cel sărac e jefuit În țară și năpăstuit E chiar în al dreptății nume, Să nu te miri! Așa-i în lume! Peste acela ce e mare, Veghează altul, mult mai tare, Iar peste toți este mereu – În ceruri – Domnul Dumnezeu.


Vai de cei care-i scot curați Pe oamenii cei vinovați, Pentru că mită au luat Atuncea când au judecat, Făcând – astfel – a fi lipsiți De drepturi cei neprihăniți!


Se-ngrașă, fără încetare, Și pun grăsimi strălucitoare Pe ei. Mai au o trăsătură: În rău, întrec orice măsură. Nu țin la pricina pe care Orfanul, de la ei, o are, Ca astfel să le meargă bine. Nu fac – așa cum se cuvine – Dreptate celor ce-s lipsiți, Pentru că sunt nelegiuiți.”


Dar toți sunt niște răzvrătiți. Sunt niște bârfitori vădiți. Sunt fier precum sunt și aramă Și sunt stricați, de bună seamă.


De nu veți asupri apoi Pe cel străin aflat la voi, Pe văduve și pe orfani Și n-aveți a le stoarce bani, Dacă nu va mai fi vărsat Sângele cel nevinovat, De nu veți vrea alți dumnezei Ca să vă închinați la ei,


Să nu faceți, la judecată, Vreo nedreptate, niciodată: Pe cel sărac, să nu-l priviți La față, ca să-i părtiniți, În schimb, pe toți aceia cari Sunt dintre oamenii cei mari; După dreptate, căutați, Pe toți ca să îi judecați.


„De voi, am să M-apropii – iată – Căci vă voi face judecată. Mă voi apropia de voi Și-am să mărturisesc apoi, Contra descântătorilor, În contra preacurvarilor, În contra celor cari strâmb jură, În contra celor care fură Din truda simbriașului Căci opresc partea omului, În contra celor ce vădesc Că pe orfan îl asupresc, Pe văduvă și pe toți cei Cari sunt străini față de ei. Mărturisesc – de bună seamă – Și-n contra celor ce n-au teamă De Mine” – zice Cel pe care, Drept Domn al ei, oștirea-L are.


Să nu atingi vreun drept, cumva, Și să nu cate cineva, La fețele oamenilor. Să nu iei darurile lor, Căci darurile îi orbesc Pe înțelepți și răsucesc Apoi, cuvântul drepților.


„Întotdeauna, blestemat Să fie cel ce-a cutezat Ca să atingă dreptul care, Străinul, printre voi, îl are, Dreptul orfanului apoi, Sau văduvelor de la voi!” Prin „Amin!”, întregul popor Va întări cuvântul lor.


Fiii lui Samuel făceau Doar lucruri rele. Nu călcau Pe urmele tatălui lor. Lacomi fiind, de la popor, Necontenit, mită luau, Și-apoi dreptatea o călcau.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa