Exodul 22:6 - Biblia în versuri 2014

⁶ Dacă un foc va izbucni Și mărăcini va întâlni În calea lui și se va-ntinde Și-apoi ogoru-l va cuprinde, Arzând grâul în snopi aflat – Sau lanul ce s-a înălțat – Cel ce-a pus foc și e de vină, Despăgubire dă, deplină.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁶ Dacă izbucnește un foc care cuprinde spinii și arde grânele adunate în snopi, grânele aflate încă în picioare sau întreg terenul, cel ce a aprins focul să plătească întreaga despăgubire.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁶ Dacă se declanșează un foc care aprinde spinii și apoi incendiază grâul adunat în snopi, grâul aflat încă în picioare sau întreg terenul agricol al cuiva, cel care a aprins focul să plătească întreaga pagubă.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁶ Dacă un om dă altuia bani sau lucruri spre păstrare și le fură cineva din casa omului aceluia, dacă va fi găsit, hoțul să plătească dublu.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁶ Dacă izbucnește un foc și întâlnește mărăcini în cale și arde grâul în snopi sau în picioare sau câmpul, cel ce a pus foc să fie silit să dea o despăgubire deplină.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁶ Dacă va izbucni focul și va cuprinde spinii și vor arde clăile de snopi sau grâu încă în picioare sau țarina, cel ce a pus foc să plătească tot.

Exodul 22:6 Mawu Ofanana

Exodul 22:12

Dar dacă dobitocu-aflat La sine, însă-a fost furat, Atunci are să trebuiască, Cu altul să-l înlocuiască.

Exodul 22:5

Dacă se va-ntâmpla, cumva, Și stricăciune, cineva, Unui ogor, îi va aduce, Sau unei vii – căci se va duce Să pască vita ce-o avea, Într-un ogor al altuia – Pentru tot ce a fost stricat, Stăpânul vitei obligat Este să-i dea răscumpărare, Celui ce paguba o are. Astfel, el trebuie să dea Cel mai bun rod ce-l vor avea Ogoarele sau via lui, Drept plată, păgubitului.

Exodul 22:7

Dacă un om dă altuia Unelte, bani spre a-i ținea La sine-n casă, spre păstrare Și-apoi furate-s, hoțul care Astă hoție-a săvârșit, Va da-napoi tot, îndoit.

Exodul 22:9

În orice pricini se vor pune – Referitor la-nșelăciune, Privind un bou sau un măgar, O oaie sau o haină chiar, Sau poate-un lucru ce-i pierdut Ce pare că a fost văzut, Căci despre el „Uite-l” se spune – Împricinații să se-adune, Și-n fața Domnului apoi, Să-și ducă pricina, cei doi. Acela care-i osândit de Dumnezeu, va fi silit, Tot – îndoit – să dea apoi, Aproapelui său, înapoi.

Matei 7:16

Dar, după roade, o să-i știți, Mereu, să îi deosebiți. Văzut-ați voi, pe cineva, Că poate aduna, cumva, Struguri, din tufele de spini? Smochinele, din mărăcini?