Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Exodul 20:23 - Biblia în versuri 2014

23 Să nu cumva să îndrăzniți, Ca dumnezei să zămisliți – Din aur și argint – și-apoi, Să-i puneți lângă Mine, voi! Deci, voi – care sunteți ai Mei – Nu făuriți alți dumnezei!”

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

23 Să nu vă faceți dumnezei de argint, pe care să-i puneți alături de Mine, și să nu vă faceți dumnezei de aur.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

23 Să nu vă faceți zei de argint și nici zei de aur pe care să îi considerați asemănători Mie!

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

23 Să nu faceți alături de mine dumnezei de argint și dumnezei de aur: să nu vă faceți!

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

23 Să nu faceți dumnezei de argint și dumnezei de aur ca să-i puneți alături de Mine; să nu vă faceți alți dumnezei.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

23 Să nu vă faceți dumnezei de argint alături de mine și să nu vă faceți dumnezei de aur.

Onani mutuwo Koperani




Exodul 20:23
21 Mawu Ofanana  

Slujeau acelor dumnezei, Așa cu au obișnuit În țara-n care-au locuit; Dar Îi slujeau și Domnului Și se-nchinau în fața Lui.


Acele neamuri se temeau De Dumnezeu, însă slujeau Și chipurilor lor cioplite, Cari – din strămoși – sunt moștenite. Copiii lor – toți – au făcut În felu-n care au văzut Că s-au purtat părinții lor; Și până azi, acel popor Nu este cu nimic schimbat, Făcând precum a învățat.


Moise, cu Domnul, a vorbit: „Poporul a păcătuit, Căci aur mult a adunat Și-un dumnezeu, el și-a turnat!


De-asemenea, vă poruncesc Să nu se facă, niciodat’, La voi, vreun dumnezeu turnat!”


Tu, casă a lui Israel, Ascultă ce a zis Acel Care e Domn și Dumnezeu: „Duceți-vă dar, vă-ndemn Eu, Pe-ai voștri idoli să-i slujiți! După aceea, o să știți, Pe Mine să Mă ascultați Și nu o să mai căutați Să pângăriți Numele Meu Cel sfânt, tot aducând, mereu, Toate-ale voastre daruri care Date au fost pentru mâncare, La cei cărora le slujeați, Pe care idoli îi aveați!


Ca și în vremea când veneau Și al lor prag și-l așezau Lângă al Meu, iar stâlpii lor Erau alături stâlpilor Care se dovedeau ai Mei, Când între Mine și-ntre ei Numai un zid fusese-aflat. În acest fel, neîncetat, Numele-Mi sfânt L-au pângărit, Prin urâciuni ce-au săvârșit. De-aceea, în mânia-Mi mare, I-am mistuit, fără cruțare.


Tu – precum văd – ai cutezat Acuma, de te-i ridicat În contra Celui cari, mereu, E-al cerurilor Dumnezeu. Vasele-aflate-n Casa Lui – Vase-nchinate Domnului – ‘Naintea ta, tu ai cerut A fi aduse și-ai băut Din ele, tu și toți cei cari Sunt slujitorii tăi cei mari, Cu soațele-mpăratului Și țiitoare de-ale lui. Ați băut viu și-ați lăudat Idolii care s-au turnat Din aur, fier, argint și-aramă. Ați lăudat – de bună seamă – Și dumnezei-nchipuiți, Din piatră sau din lemn, ciopliți, Care nu văd, n-aud nimic Și n-au pricepere, vă zic! Nu ai dat slavă Domnului, Cel care are-n mâna Lui Suflarea ta. Căile tale Se află în mâinile Sale!


Au băut vin și-au lăudat Idolii care s-au turnat Din aur, fier, argint și-aramă. Au lăudat – de bună seamă – Și dumnezei-nchipuiți, În piatră sau în lemn, ciopliți.


Iată ce vă mai spun acum: „Să nu vă-ntoarceți, nicidecum, Spre idoli și să nu-ncercați Să faceți dumnezei turnați! Eu sunt al vostru Dumnezeu, Și Eu sunt Domnul, tot mereu.”


Îi nimicesc pe cei pe care Urcă s-aducă închinare – Pe-acoperiș – oștirilor Ce sunt ale cerurilor, Pe-aceia cari s-au închinat Și cari pe Domnul au jurat, Dar în același timp – la fel – Au mai jurat și pe acel Care, Malcam, este chemat Și este al lor împărat.


„Întotdeauna, blestemat Să fie cel ce și-a turnat Un chip – sau cel ce a-ndrăznit Să-și făurească chip cioplit – Căci urâciuni vor fi mereu Pentru al nostru Dumnezeu, Un lucru care a ieșit Din mâini de meșter și pitit A fost apoi, în loc ascuns!” Poporu-ntreg să dea răspuns: Prin „Amin!”, el să întărească Blestemul ce-o să se rostească.


Văzut-ați câtă urâciune Pot idolii lor să adune: Din lemn și piatră sunt lucrați, Din aur și argint turnați.


Afară-s numai vrăjitori, Câini, ucigași, închinători La idoli, precum și curvari, Alăturea de toți cei cari Iubesc minciuna și se-adună, Ca să trăiască în minciună!


Atunci, el a găsit cu cale, Să-napoieze mamei sale, Argintul tot cari, negreșit, În sicli, fost-a prețuit. O mie-o sută sicli-avea Argintul ce-l pierduse ea. „Închin argintul” – ea a spus – „Acuma, Domnului de Sus, Pentru că vreau ca să fac eu, Un chip cioplit – fiului meu – Precum și-un chip turnat. Apoi, Ți-l voi da ție, înapoi, În felu-n cari va fi lucrat.”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa