Exodul 2:21 - Biblia în versuri 2014

²¹ Atuncea, Moise a venit La acel om de-a locuit, Iar el i-a dăruit, să-i fie, O fiică de a lui, soție. Fata, Sefora s-a numit;

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

²¹ Moise a acceptat să locuiască la acel om, și acesta i-a dat-o de soție pe fata sa Sefora.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

²¹ Apoi Moise a decis să locuiască la acel om, care i-a dat-o ca soție pe fiica lui numită Sefora.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

²¹ Moise a acceptat să locuiască la omul acela, care a dat-o pe fiica sa Sefóra [de soție] lui Moise.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

²¹ Moise s-a hotărât să locuiască la omul acela, care i-a dat de nevastă pe fiică-sa Sefora.

Traducere Literală Cornilescu 1931

²¹ Și Moise s‐a învoit să rămână la acel om. Și a dat lui Moise pe Sefora, fiică‐sa.

Exodul 2:21 Mawu Ofanana

Exodul 2:10

Copilul a crescut și-apoi, Mama îl duse înapoi, La fata Faraonului, Care i-a pus, feciorului, Numele „Moise” – tălmăcit, Înseamnă „Scos”; „căci L-am găsit La râu” – a zis ea – „colo jos, Și chiar din apă, eu l-am scos.” Pe-acel copil ce l-a găsit, Ea, al ei fiu, l-a socotit.

Exodul 2:20

„Unde-i acel om?” – a voit Tatăl să știe, negreșit. „Mergeți degrabă! Nu-l lăsați Acolo, ci să îl chemați Să stea la masă-aici, cu noi, Ca să mănânce pâine-apoi!”

Exodul 3:1

Moise era, în acel an, La preotul din Madian – La Ietro, deci la socrul lui. El păștea turma socrului, Iar într-o zi, când a trecut, Cu ea, pustia, a văzut În față-i, muntele cel mare, Chemat Horeb, muntele care E al lui Dumnezeu. De-ndat’,

Exodul 4:18

Atuncea, Moise a plecat, La socrul său s-a înturnat – La Ietro – și i-a spus: „Mă lasă Să plec acum, din a ta casă, Căci iată, să mă-ntorc voiesc, La frații mei, cari se găsesc Pe al Egiptului pământ, Să-i văd dacă în viață sânt.” Ietro i-a zis: „Fă cum îți place. Din partea mea, du-te în pace.”

Numeri 10:29

Moise-a vorbit, în acest fel, Feciorului lui Reuel Care, Hobab, este numit Și e, din Madian, venit: „Iată că noi suntem, acum, Gata de a porni la drum, Spre locul ce ne-a fost promis, De către Domnul, când a zis: „Vouă am să vi-l dau”. Apoi – Dacă dorești – vino cu noi, Să mergi alăturea de mine Ca astfel să îți meargă bine; Căci Domnul a făgăduit, Să facă bine, negreșit, Copiilor lui Israel.” Moise-a vorbit, în acest fel, Cu acel om, căci e știut Cum că, de socru, l-a avut.

Numeri 12:1

Moise luatu-și-a soția, Din Etiopia. Maria Și cu Aron au îndrăznit Și împotrivă-i, au vorbit, Din pricina femeii care El și-a ales-o, și-au zis: „Oare,

Fapte 7:29

În țara zisă Madian, Atunci când i s-au aruncat Aceste vorbe, a plecat Moise, fiind adânc mâhnit, Și, ca străin, a locuit. Acolo, doi fii, a avut.

1 Timotei 6:6

Evlavia, când e-nsoțită De mulțumiri, e dovedită, Pentru acela ce o are, Izvorul unui câștig mare.

Evrei 11:25

Ci, mai degrabă, a dorit Ca și el să fi suferit, Cu tot poporul Domnului, Decât de-ale păcatului Plăceri de-o clipă, să fi vrut, Parte, atunci, de-a fi avut.

Evrei 13:5

Banii, nicicând, să nu-i iubiți, Ci vreau ca să vă mulțumiți Cu ce aveți, căci El a zis – Iar în Scripturi se află scris – Că „Nicicând, n-am să te las Eu, Ci te voi însoți, mereu. În nici un chip, nu șovăiesc, Și n-am ca să te părăsesc”.

Iacov 1:10

Iar, dimpotrivă, trebuiește Cel ce bogat se dovedește, Ca să arate, negreșit, În ce măsură s-a smerit, Căci trecători sunt fiecare, Precum este a ierbii floare.