Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Exodul 15:5 - Biblia în versuri 2014

5 Căci valul i-a acoperit. Ca piatra, ei s-au prăbușit, În fundul apei, de îndat’,

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

5 Ape adânci i-au acoperit; au coborât în adâncuri ca o piatră.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

5 I-au acoperit apele adânci. S-au prăbușit în adânc ca o piatră.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

5 Adâncurile i-au acoperit, s-au cufundat în adânc ca o piatră.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

5 I-au acoperit valurile Și s-au coborât în fundul apelor, ca o piatră.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

5 Adâncurile i‐au acoperit, s‐au pogorât în adâncimi ca o piatră.

Onani mutuwo Koperani




Exodul 15:5
12 Mawu Ofanana  

Marea, în două-ai despicat Și a trecut, ca pe uscat, Poporul Tău. Peste cei care Îl urmăreau cu-nverșunare, Potop de ape-ai prăbușit Și în adâncuri au pierit.


Apele mări-i înghițiră Pe cei care îl urmăriră, Încât nici unul n-a scăpat, Căci valurile i-a-nnecat.


În acest fel, în largul zării, Al apei zid prăbușit, Iar valurile-au înghițit În hăul lor, toată oștirea. În ape, și-au găsit pieirea Și cal și călărețul lui, Și carele Egiptului. A Faraonului armată Fusese, astfel, înecată. Nimeni, să scape, n-a putut,


Dar cu suflarea-Ți, ai suflat Și-n mare, el s-a înecat. Apa, pe toți, i-a înghițit. Ca plumbul, ei s-au prăbușit, În hăul de sub unda ei.


Cu toți vor fi înspăimântați – De teamă, fi-vor apucați. Văzându-Ți măreția Ta, Muți – ca o piatră – ei vor sta, Până va trece-al Tău popor, Pe care, Tu, biruitor, Ție Ți l-ai răscumpărat.


Când încă nu era făcut Adâncul și când în izvoare Nu era apă curgătoare.


Acum însă, ești sfărâmat, Iar mările te-au înecat. Negoțul tău, înfloritor, Pierit-a-n hăul apelor. Mulțimea oamenilor care Erau la tine în hotare, Cu tine-odată a picat, Atuncea când te-ai scufundat!


Zicând: „În a mea strâmtorare, Domnul îmi dete ascultare. Când în al morții laț aflat, În disperare am strigat, El glasul mi l-a auzit, Iar al Său braț m-a izbăvit.


El va avea milă de noi Și va călca-n picioare-apoi Nelegiuirea cea pe care Am săvârșit-o, căci în mare Va arunca al nost’ păcat.


Când cineva o să voiască Să-i facă să păcătuiască Pe-acești micuți, cari cred în Mine, Pentru acela e mai bine, De gât, să-i fie agățat Un bolovan, și aruncat


Atunci, veni un înger tare Și-a ridicat o piatră mare, Care – așa cum am văzut – De moară, mie mi-a părut. În mare, el a aruncat Piatra și-apoi, a cuvântat: „Seama luați, la ce voi spune! Tot cu așa repeziciune, Are să fie aruncată – Făr’ a se mai găsi vreodată – Cetatea cea mândră și mare, Cari, „Babilon”, drept nume, are!


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa