Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Exodul 14:16 - Biblia în versuri 2014

16 Să-ntinzi toiagul către mare, Și-atuncea ai să vezi că are Să se despice imediat Și ai să treci – ca pe uscat – Poporul, dincolo de ea.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

16 Ridică-ți toiagul, întinde-ți mâna spre mare și despic-o, astfel încât fiii lui Israel să treacă prin mijlocul mării ca pe uscat.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

16 Să îți ridici toiagul și să îți întinzi mâna cu el spre mare. Atunci apele ei se vor despărți; și israelienii vor trece prin mijlocul mării ca pe un teren (care a fost mereu) fără apă.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

16 Iar tu ridică-ți toiagul, întinde-ți mâna asupra mării și desparte-o; fiii lui Israél vor merge prin mijlocul mării pe uscat.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

16 Tu ridică-ți toiagul, întinde-ți mâna spre mare și despic-o, și copiii lui Israel vor trece prin mijlocul mării ca pe uscat.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

16 Și ridică‐ți toiagul și întinde‐ți mâna peste mare și despic‐o și copiii lui Israel să intre în mijlocul mării pe uscat.

Onani mutuwo Koperani




Exodul 14:16
16 Mawu Ofanana  

Atuncea Elisei, grăbit, Către Ghehazi a vorbit: „Încingeți mijlocul acum, Și pregătește-te de drum. Să iei toiagul meu, când pleci. Pe drum, pe unde ai să treci, De te-ntâlnești cu cineva, De sănătate, nu cumva Să îl întrebi. Apoi la fel, Dacă te-ntreabă omu-acel – De sănătate – grijă ai, Nici un răspuns să nu îi dai. Te duci la casa cea pe care Astă femeie-n sat o are. Intri la fiul ei și pui, Toiagul meu, pe fața lui.


Domnul, lui Moise, i-a vorbit: „Ce strigăte am auzit? Tu să îi spui poporului, Care e voia Domnului. Le spune dar, aste cuvinte: „Porniți spre mare, înainte!”


Domnul, pe Moise, l-a chemat Și-apoi, aste porunci i-a dat: „Spre mare, mâna-ți vei întinde, Căci a ei apă va cuprinde Oștirea Egiptenilor, Cu carele și caii lor.”


„Așază-te în fruntea lui, De-ndată!” – Dumnezeu i-a spus. „Alături îți vei fi adus Câțiva bătrâni din Israel. În mână, ia toiagu-acel Cu care râul l-ai lovit. Să faci precum ți-am poruncit Și nu te-abate nicidecum! Apoi, să te pornești la drum, Pentru că te voi aștepta.


La stânca din Horeb, voi sta. Acolo, când ai să sosești, Vreau ca în stâncă să lovești, Căci apă va țâșni din ea Și astfel, va putea să bea Poporu-ntreg, pe săturate.” Vorbele fost-au ascultate De Moise, care a făcut Așa precum i s-a cerut, Având alăturea de el, Câțiva bătrâni din Israel.


Toiagul pentru semne-acum, Să-l iei și să pornești la drum.”


„Ce ai în mână?” – a-ntrebat Domnul, iar Moise s-a uitat Și-a zis: „Am un toiag numai.”


Moise, soția, și-a luat, Pe-ai săi copii, și-apoi i-a pus Călare pe măgari. S-au dus Înspre Egipt, să împlinească Porunca cea dumnezeiască. Moise ținea în mâna lui, Mereu, toiagul Domnului.


Domnul i-a zis lui Moise: „Iată, Te duci și lui Aron îi spui, Ca peste-ale Egiptului Ape, toiagul să-și întindă. Astfel, el are să cuprindă, Cu-a lui putere, apa toată, Oriunde ea este aflată: În bălți, în iazuri sau în râu, Precum și în orice pârâu. De sânge-astfel, va fi cuprins Tot al Egiptului întins. Cu sânge doar, va fi umplut Oricare vas ce e făcut Din lemn sau piatră, negreșit.”


Le spuse: „Dacă Faraon Va zice: „Faceți o minune!”, Tu, lui Aron, așa-i vei spune: „Să iei toiagul meu atunci, Și la pământ să îl arunci, În fața Faraonului. Toiagul, înaintea lui, În șarpe fi-va prefăcut.”


Domnul oștiri-o să pornească Și biciul o să-Și învârtească, Lovindu-l pe Asirian, Cum l-a lovit pe Madian – La stânca din Oreb – căci iată, Își va mai ridica o dată Toiagul Său, în largul zării, Peste întreg cuprinsul mării, Așa după cum – în trecut – Și în Egipt a mai făcut.


Pe râuri, s-o fi arătat Domnul că este mâniat? În contra râurilor, oare, Se-aprinde-a Ta mânie mare? Sau împotriva mării vine Marea urgie, de la Tine, Încât Tu ai încălecat Pe ai Tăi cai și Te-ai urcat În carul Tău biruitor?


Moise, apoi, și-a ridicat Toiagul și în stâncă-a dat, De două ori la rând, cu el. Atunci, întregul Israel, Din stânca ‘ceea, a văzut, Cum curge apă de băut. Îndat’, acel întreg popor – Și-asemenea vitele lor – Apă-au băut, cât au poftit Și arșița și-au potolit.


Domnul, la Iosua, S-a dus Atuncea și astfel, i-a spus: „Întinde sulița ce-o ai În mână, spre cetatea Ai!” Iosua-ndată a făcut Așa precum i s-a cerut.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa