Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Exodul 13:21 - Biblia în versuri 2014

21 Domnul mergea-naintea lor, Ziua fiind un stâlp de nor, Iar noaptea, stâlp de foc, prin care Îi conducea, fără-ncetare.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

21 Ca să-i conducă pe drum, Domnul a mers înaintea lor într-un stâlp de nor ziua și într-un stâlp de foc noaptea, ca să le dea lumină, astfel că puteau călători atât ziua, cât și noaptea.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

21 Iahve a mers pe drum ca un ghid înaintea lor, conducându-i printr-un stâlp de nor ziua și printr-un stâlp de foc care le oferea lumină noaptea. Astfel au putut călători atât ziua, cât și noaptea.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

21 Domnul mergea înaintea lor, ziua într-o coloană de nor, ca să-i conducă pe drum, iar noaptea într-o coloană de foc, ca să-i lumineze, pentru ca să meargă și ziua, și noaptea.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

21 Domnul mergea înaintea lor: ziua într-un stâlp de nor, ca să-i călăuzească pe drum, iar noaptea într-un stâlp de foc, ca să-i lumineze, pentru ca să meargă și ziua, și noaptea.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

21 Și Domnul mergea înaintea feței lor ziua într‐un stâlp de nor ca să le arate calea, iar noaptea într‐un stâlp de foc ca să le dea lumină ca să meargă zi și noapte.

Onani mutuwo Koperani




Exodul 13:21
21 Mawu Ofanana  

Ziua, un stâlp de nor erai, Iar noaptea, Tu Te arătai Un stâlp de foc. În acest fel, Tu l-ai condus pe Israel, Pe drumul ce l-ai pregătit.


În îndurarea Ta cea mere, I-ai însoțit, fără-ncetare, Când prin pustiu, al Tău popor A rătăcit. Stâlpul de nor, Pe timpul zilei, l-a-nsoțit Și-apoi, când seara a venit, Stâlpul de foc a luminat Calea pe care a umblat.


Domnu-a adus apoi, un nor, Să-Și învelească-al Său popor. A mai pus focul să-l vegheze Noaptea și să îl lumineze.


Când cu poporul ai ieșit, Doamne, și-n frunte ai pornit Și ai trecut peste câmpie Pe drumurile din pustie,


Poporul, Ți-ai povățuit, Ca pe o turmă. Negreșit, Prin Moise și Aron apoi, Tu ne-ai călăuzit pe noi.


Ziua, El i-a condus din nor Și-apoi, un foc strălucitor, În timpul nopții, s-a făcut.


Din stâlp de nor, Domnu-a vorbit Cu ei, iar ei au împlinit Poruncile de Domnul date, Și Legile ce-au fost lăsate.


Atunci, măritul Faraon, Furios, vorbit-a celor doi: „Numai așa fie cu voi Al vostru Domn și Dumnezeu, Precum o să vă-ngădui eu, Din țara mea, ca să plecați, Cu-ai voștri fii! Mă ascultați: E foarte rău ceea ce vrei Să faci acum! Seama să iei,


Pe când Aron vorbea astfel Copiilor lui Israel, Către pustiu, toți au privit. Plin de uimire, a zărit, Atunci, acel întreg popor, Slava lui Dumnezeu, în nor.


În acest timp, poporul sta În tabără și-l aștepta Pe Moise, plin de nerăbdare. Văzând că el nu mai apare – Deși era demult plecat – Către Aron, a cuvântat: „Haide și fă un dumnezeu, Să meargă-n față-ne, mereu, Căci Moise, cari pe-al nost’ popor, Din țara Egiptenilor, L-a scos, iată, a dispărut Și nu mai știm ce s-a făcut!”


„Dar ce se vede? Ce să fie Ceea ce urcă din pustie, Asemeni unor stâlpi de fum Și se îndreaptă-ncoace acum, Având aburi de mir în jur Și de tămâie împrejur, De toate-aromele-nțesat Și de miresme-nconjurat Asemenea celor pe care Doar cel ce vinde mir le are?”


Norul lui Dumnezeu ședea, Deasupra lor, și-i priveghea De câte ori se ridicau Și când, din tabără, porneau.


Și au să spună tuturor, Ce a pățit acest popor. Ei, Doamne, știu cum că Tu ești Cu-acest popor – că Te găsești În mijlocul poporului – Și că Tu Te-ai arătat lui, În chip văzut de toți, mereu. Ei știu că al lui Dumnezeu Nor, peste el, s-a așezat, Și știu că Tu l-ai îndrumat, Mergând chiar Tu, în stâlp de nor, În fața-ntregului popor, Iar noaptea, printr-un stâlp de foc, Ai însemnat Tu, al Tău loc.


Chiar dacă bine L-ați văzut, În fruntea voastră doar, umblând Și loc, pentru popas, cătând. Noaptea-ntr-un foc vă însoțea, Ca drumul să-l puteți vedea, Iar ziua, era ca un nor, Mergând în fața tuturor.


Iată că Însuși Domnul vine, Să meargă-alăturea de tine, Pe drumul pe care-ai pornit, Căci nu te lasă părăsit. N-ai teamă, nu te-nspăimânta! Domnul alăturea-ți va sta!”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa