Exodul 12:8 - Biblia în versuri 2014

⁸ Să se mănânce carnea lui – Cari doar la para focului Friptă va fi – în acea noapte. Mâncați-o cu azime coapte, Precum și cu verdețuri care Vor trebui a fi amare.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁸ Să mănânce carnea în noaptea aceea; s-o mănânce friptă la foc cu azime și cu ierburi amare.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁸ Să mănânce mielul (toți) în aceeași noapte. El să fie fript la foc; iar când îl veți consuma, să mâncați (și) turte făcute fără drojdie împreună cu plante amare.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁸ Să mănânce carnea în noaptea aceea; s-o mănânce friptă la foc, cu ázime și cu ierburi amare!

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁸ Carnea s-o mănânce chiar în noaptea aceea, friptă la foc, și anume s-o mănânce cu azimi și cu verdețuri amare.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁸ Și vor mânca în noaptea aceea carnea friptă la foc și cu azimi; o vor mânca cu ierburi amare.

Exodul 12:8 Mawu Ofanana

2 Cronici 35:13

Au strâns Paștele într-un loc Și-n urmă, ei l-au fiert, în foc, Precum cerea – fără-ndoială – Întreaga lor orânduială. Au fiert și lucrurile sfinte, Cum se scrisese înainte. Cazane și căldări aveau Și tigăi multe foloseau. În grabă-apoi au împărțit Poporului, ce-au pregătit.

Psalmi 22:14

Mă scurg ca apele, mă-mpart Și oasele mi se despart, Iar inima-mi de ceară pare, Scăzând precum o lumânare. O simt dar, înlăuntrul meu, Cum se topește tot mereu.

Exodul 1:14

La tot ce-a fost mai greu în țară, Ca să le facă viața-amară. Astfel, ei, lutul, îl scoteau Și cărămizi apoi, făceau, Iar muncile ogoarelor Erau tot pe umerii lor. În toate câte i-au silit Să facă, ei au dovedit Cum că de milă, sunt lipsiți, Față de cei ce-s asupriți.

Exodul 12:9

Să nu mâncați, crud, mielu-acel, Și nici în apă fiert, ci el – Cu măruntaie, cap, picioare – Va fi gătit de fiecare, Doar fript la para focului.

Exodul 13:3

Moise, în urmă, a venit, Poporului de i-a vorbit: „Să v-amintiți, neîncetat, De-această zi-n care-ați scăpat Din a Egiptului robie, De-acum și până-n veșnicie. Pe voi, fiii lui Israel, Cu brațul său puternic, El – Domnul – v-a ridicat de jos Și din robia grea, v-a scos. Porunca Lui, va fi-mplinită: Să nu mâncați pâine dospită,

Exodul 13:7

În șapte zile, numărate, Numai azimi vor fi mâncate. Nu îți este îngăduit, Atuncea, aluat dospit Să ai în casă sau afară Și de asemeni, nici în țară.

Exodul 23:18

Sângele jertfei Mele-apoi – Atunci când îl aduceți voi – Nu trebuie a fi-nsoțit De pâinea care a dospit. Încă ceva, poruncesc Eu: Grăsimea praznicului Meu, Să nu rămână, noaptea toată, Până când zorii se arată.

Exodul 34:25

Un dobitoc, dacă-l jertfești În cinstea Mea, să nu-nsoțești Sângele jertfei oferite Cu pâinile ce sunt dospite. Carnea care s-a pregătit, Din jertfa ce a însoțit Masa de Paști, să nu se lase Ținută până-n zori, în case.

Isaia 53:10

Domnul a vrut, prin suferință, Ca să zdrobească-a Lui ființă. Dar după ce Își va fi dat Viața, drept jertfă de păcat, El, o sămânță, va vedea Și multe zile va avea. Astfel, lucrarea Domnului Va propăși prin mâna Lui.

Amos 4:5

Faceți să fumege, de-ndat’, Jertfele cari, cu aluat Făcute sunt și au menire De jertfe pentru mulțumire! Trâmbițe-n mâini să vă luați, Cu ele ca să trâmbițați! Vestiți-vă voi, fiecare, Ce daruri dați pentru mâncare, Precum și cele ce se-adună, Date fiind de voie bună! Vestiți ce daruri sunt făcute Și faceți-le cunoscute! Deci voi, fii ai lui Israel, Să faceți dar, în așa fel, Precum vă place, tot mereu!” – Spusese Domnul Dumnezeu.

Zaharia 12:10

Atunci, asupra casei care David în stăpânire-o are, Și peste cei ce se vădesc Că în Ierusalim trăiesc, Duh de-ndurare Eu voi pune, Precum și duh de rugăciune. Își vor întoarce înapoi Ochii și vor privi apoi, Spre Cel pe care L-au străpuns, Spre Mine, pe cari M-au împuns. În urmă, Îl vor plânge dar, Cum cineva-și plânge amar, Pe fiul care l-a avut, Care-i era întâi născut.

Matei 16:12

Ei, în sfârșit, s-au lămurit Că nu de pâine le-a vorbit, Ci despre-nvățătura lor – Acea a Fariseilor.

Matei 26:26

Iisus, o pâine, a luat; După ce-a binecuvântat, A frânt-o în bucăți mai mici, Pe care-apoi, la ucenici, Le-a dat, spunându-le: „Luați Pâinea aceasta, și-o mâncați. Acesta este trupul Meu.”

Galateni 5:9

Dacă-i un pic de aluat, Acela – fără îndoială – Dospește-ntreaga plămădeală.

Deuteronom 16:7

Vei fierbe deci, vita tăiată Și ai să o mănânci pe toată, În acel loc, ales anume, De Dumnezeu, pentru-al Său Nume. La al tău cort, în zori apoi, Te vei întoarce, înapoi.

1 Tesaloniceni 1:6

Voi înșivă ați arătat Că, pe-a mea urmă, ați călcat – Și deci, pe urma Domnului – Căci ați primit Cuvântul Lui – Când, în necazuri, voi erați, Fiind, de ele, încercați – Cu bucuria minunată Care, prin Duhul Sfânt, e dată.