Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Exodul 10:6 - Biblia în versuri 2014

6 De ele, ți se vor umplea Și casa ta, și-asemenea Și ale slujitorilor, Și ale Egiptenilor. Așa ceva, n-au mai văzut Părinții tăi și n-au putut Să vadă nici părinții lor – În țara Egiptenilor – De când ei s-au născut și sânt Locuitori, pe-acest pământ.” Moise, îndată, a ieșit Și-n mare grabă a venit În fața Faraonului.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

6 îți vor umple palatele, casele slujitorilor tăi și ale tuturor egiptenilor. Va fi ceva ce nici părinții, nici strămoșii tăi n-au văzut de când sunt ei pe pământ și până în ziua de azi»“. Apoi ei s-au întors și au ieșit de la Faraon.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

6 Se vor umple cu ele palatele tale, casele slujitorilor tăi și ale tuturor egiptenilor; va fi un fenomen pe care nici părinții, nici părinții părinților tăi nu l-au mai văzut de când sunt ei pe pământ și până astăzi!»” Apoi ei s-au întors și au plecat de la faraon.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

6 și vor umple casele tale, casele tuturor slujitorilor tăi și casele tuturor egipténilor. Așa ceva n-au văzut nici părinții tăi și nici părinții părinților tăi de când sunt ei pe pământ până în ziua de astăzi»”. [Moise] s-a întors și a ieșit de la Faraón.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

6 îți vor umple casele tale, casele tuturor slujitorilor tăi și casele tuturor egiptenilor. Părinții tăi și părinții părinților tăi n-au văzut așa ceva de când sunt ei pe pământ până în ziua de azi.’” Moise a plecat și a ieșit de la Faraon.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

6 Și vor umplea casele tale și casele tuturor robilor tăi și casele tuturor egiptenilor; ceea ce n‐au văzut părinții tăi, nici părinții părinților tăi, din ziua când au fost pe pământ până în ziua aceasta. Și s‐a întors și a ieșit de la Faraon.

Onani mutuwo Koperani




Exodul 10:6
11 Mawu Ofanana  

Căci altfel, mă împotrivesc! De vreți însă, vă învoiesc Pe voi – bătrânii – să porniți La drum, să mergeți să-I slujiți Lui Dumnezeu, cum ați voit.” În urmă, el i-a izgonit, Din fața sa, pe amândoi.


În țara Egiptenilor Vor fi atunci, țipete mari – Cum n-au mai fost nicicând – și cari, În veci nu au ca să mai fie.


Atunci, oricare slujitor Al tău, se va grăbi la mine: Pân’ la pământ au să se-nchine, În fața mea, și au să spună: „Întreg poporul, îl adună Și ieși apoi, cu el, afară. Să părăsești această țară!” Când toate se vor fi-ntâmplat, Noi toți pleca-vom imediat.” Când Moise, vorba, și-a sfârșit, Plin de mânie a ieșit, Din fața Faraonului Și-a tuturor slugilor lui.


De nu-l lași pe poporul Meu Să plece, voi trimite Eu, În contra ta, muște câinești. Și n-ai să poți să te ferești, Nici tu și nici al tău popor, Cu nici un chip, din calea lor; Căci ele, împotriva ta Și-a slugilor tale, vor sta. Poporul tot o să simțească Ce este musca cea câinească. În case, ele vor pătrunde, Și nimeni nu se poate-ascunde, Din calea lor, căci Eu socot Să împânzesc Egiptul tot, Cu muștele ce le trimit.


Apa, din râuri, va fi plină De broaște. Ele au să vină Și au să intre-n casa ta. În patul tău, ele vor sta, Chiar în odaia-ți de dormit. Și tot așa vor fi pățit Și toți ai tăi. La fel ca voi, Va pătimi poporu-apoi, Căci broaștele au să pătrundă În case și au să se-ascundă – În urmă – chiar și în cuptoare Și în postăvile în care Vă faceți pâinea. Iar apoi,


Mâine, voi face ca să bată – Exact la acest ceas în care Eu îți vorbesc – o piatră mare. Iar piatra care o să vie, Atât de mare o să fie, Cum nu s-a pomenit vreodată, De când e țara-ntemeiată.


Piatra, cu foc amestecată, Căzut-a peste țara toată. Piatra a fost atât de mare, Cum nu s-a mai văzut sub soare, De când locuitorii sânt Pe al Egiptului pământ.


O zi de întuneric mare Și negură, o zi în care Întunecimea se întinde, Iar vălul norilor cuprinde Tăriile cerurilor. Pe munți, se-ntinde un popor, Precum zorii de dimineață Se-ntind peste a lumii față. E un popor puternic, tare, Cum n-a mai fost din veac și n-are, Nicicând, altul ca să mai fie, În vremile ce au să vie.


Se răspândesc într-o cetate Și-aleargă fără greutate, Pe ziduri. Nu vor să se lase: Se cațără și intră-n case Pe ramele ferestrelor, Precum hoardele hoților.


Din al Egiptului ținut, Fără ca să se fi temut De împărat, el a ieșit, Tot prin credință, negreșit; De neclintit, s-a arătat A fi, în ea, neîncetat, De parcă el L-ar fi văzut, Pe Cel ce este nevăzut.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa