Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Exodul 10:14 - Biblia în versuri 2014

14 De ele, țara s-a umplut, Căci nicicând nu s-a mai văzut, În lume, un astfel de roi. Și nici în vremile de-apoi, Așa ceva, n-o să mai fie Și-astfel de roiuri n-au să vie.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

14 Lăcustele au venit peste toată țara Egiptului și s-au așezat pe întreg teritoriul ei. Era un roi de lăcuste atât de numeros, cum n-a mai fost vreodată și nu va mai fi.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

14 Acestea au venit în toată țara Egiptului; și s-au așezat pe tot teritoriul ei. Era un roi de lăcuste atât de mare, încât nu a avut vreodată echivalent și nici nu va mai avea.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

14 Lăcustele au venit peste toată țara Egiptului și s-au așezat în toate ținuturile Egiptului; și erau atât de multe lăcuste, cum nu mai fuseseră înainte și nici nu vor mai fi după. Niciodată nu fuseseră atât de multe lăcuste ca atunci și nici nu vor mai fi vreodată asemenea.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

14 Lăcustele au venit peste țara Egiptului și s-au așezat pe toată întinderea Egiptului; erau în număr atât de mare cum nu mai fusese și nu va mai fi un astfel de roi de lăcuste.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

14 Și lăcustele s‐au suit peste toată țara Egiptului și s‐au așezat în toate hotarele Egiptului foarte apăsătoare; înainte de ele n‐au fost astfel de lăcuste și după ele nu vor fi asemenea.

Onani mutuwo Koperani




Exodul 10:14
13 Mawu Ofanana  

Când foamete are să fie, Când valul ciumei o să vie Sau când rugina va cădea, Tăciunele de-asemenea, Ori când lăcuste-au să apară Făcând mare prăpăd în țară, Sau de cumva vrăjmașul rău Va-mpresura poporul Tău – În țara lui, sau în cetate – Când bolile nenumărate Se vor abate peste el, Sau când urgii, de orice fel, Îl vor lovi, atunci – cumva –


Cum prăzi ale omizilor Ajunseră holdele lor, Iar munca le-a ajuns să cadă, Roiului de lăcuste, pradă;


În țara Egiptenilor Vor fi atunci, țipete mari – Cum n-au mai fost nicicând – și cari, În veci nu au ca să mai fie.


Mâine, voi face ca să bată – Exact la acest ceas în care Eu îți vorbesc – o piatră mare. Iar piatra care o să vie, Atât de mare o să fie, Cum nu s-a pomenit vreodată, De când e țara-ntemeiată.


Lăcustele n-au împărat; Totuși, în cete s-au grupat;


A pustiit via mea, toată, Și-al meu smochin bucăți e! Iată, De coajă fost-a jupuit Și la pământ, apoi, trântit! Albe ajuns-au ca să fie Mlădițele din a mea vie!


Sămânță multă-i semăna, Dar rod, puțin, vei aduna, Căci de lăcuste-aproape toată Sămânța îți va fi mâncată.


Omizi doar se vor înfrupta, Din pomii tăi, din roada ta, Ieșită din al tău ogor.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa