Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Evrei 7:6 - Biblia în versuri 2014

6 Iar el, cel care nu era De-al lor, căci nu se cobora Din neamul lor – fără-ndoială – Ajunse dar, ca zeciuială, De la Avram, să fi luat Și-apoi, l-a binecuvântat Pe cel care-a avut putința De a primi făgăduința.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

6 Însă Melchisedek, chiar dacă nu aparținea genealogiei lor, totuși a colectat zeciuiala de la Avraam și l-a binecuvântat pe cel ce avea promisiunile.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

6 Dar acest Melhisedec, chiar dacă nu provenea din familia leviților, a primit a zecea parte din proprietățile lui Avraam căruia Dumnezeu îi făcuse promisiuni; și apoi l-a binecuvântat.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

6 acesta, care [nu se trage] din ei prin genealogie, l-a supus la zeciuială pe Abrahám și l-a binecuvântat pe cel care avea promisiunile.

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

6 Dar Melhisedec, care nu se trage din neamul lor, a luat zeciuială de la Avraam şi l-a binecuvântat, ca pe unul ce avea făgăduinţele.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

6 Iar el, care nu se cobora din familia lor, a luat zeciuială de la Avraam și a binecuvântat pe cel ce avea făgăduințele.

Onani mutuwo Koperani




Evrei 7:6
16 Mawu Ofanana  

De-aceea, uite ce aș vrea: Să spui că tu ești sora mea. Atunci, mie-mi va merge bine Și voi trăi și eu, prin tine.”


Din tine, face-voi neam mare. Vei fi o binecuvântare – Un nume mare-ți va fi dat Și fi-vei binecuvântat.


Iar voi sunteți copiii lor, Sunteți fiii prorocilor Și ai acestui legământ Făcut de Dumnezeu Cel Sfânt Când, lui Avram, El i-a vorbit: „Iată că ți-am făgăduit Că neamurile lumii, toate, În tine-s binecuvântate.”


„Făgăduința Domnului, Pentru Avram și toți ai lui – Pe baza cărei, avem știre, Că lumea-i fi-va moștenire – Într-adevăr, n-a fost făcută Pe baza Legii, ci ținută Numai pe-acel temei pe care, Neprihănirea doar îl are Și care este dobândită Printr-o credință dovedită.


Aceștia sunt – după cum știți – Cu toți, copii Israeliți Cari înfiere-au căpătat Și legăminte li s-au dat, Slava și Legea cea cerească Cu slujba cea dumnezeiască, Făgăduințe, după care


Făgăduințele știute, Au fost, „pentru Avram, făcute, Și pentru cei cari au să vie, Urmând, sămânța lui, să fie.” Nu zice „și semințelor” (Ca și cum, astfel, fraților, Ar fi fost vorba de mai multe); Cei care vor să mă asculte, Să înțeleagă căci de una – Doar de-o „sămânță” – zice-ntr-una, Și-aceasta este, ne-ndoios, Chiar Domnul nost’, Iisus Hristos.


Oameni-aceștia au trăit Și, în credință, au murit, Chiar dacă nimeni nu primise Ceea ce se făgăduise. Ei, aste lucruri, le-au văzut, Din depărtare, și-au putut Să le ureze doar, de bine, Mărturisind la orișicine Că sunt străini pe-acest pământ, Că simpli călători, ei sânt.


Avram, tot prin credința lui, Jertfă-i aduse Domnului, Chiar pe Isaac, când Cel de Sus, La o-ncercare, l-a supus. El a primit, cu bucurie, Făgăduința c-o să fie Tată și-apoi, a trebuit – Pe singurul său fiu, primit – Drept jertfă, Domnului, să-l dea!


„Melhisedec, e-adevărat, Că în Salem, e împărat Și-apoi, preot este, mereu, Al Prea ‘Naltului Dumnezeu. El e cel cari, l-a-ntâmpinat Pe-Avram, pe când s-a înturnat De la măcelul săvârșit, Când pe-mpărați i-a biruit. Atunci, Melhisedec acel, L-a binecuvântat pe el


Primește binecuvântare Cel mic doar, de la cel mai mare – Lucrul acesta-i cunoscut, De către toți, de la-nceput.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa