Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Evrei 3:10 - Biblia în versuri 2014

10 Prin felu-n care s-au purtat, Ajuns-am de M-am dezgustat, De neamul lor, și am rostit Acest cuvânt: „Necontenit, În inimă, ei rătăcesc. N-au cunoscut și nu găsesc Căile mele! Mâniat,

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

10 De aceea M-am mâniat pe generația aceasta și am zis: «Ei întotdeauna se rătăcesc în inima lor. N-au cunoscut căile Mele».

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

10 Am fost deranjat văzând comportamentul oamenilor din acea generație; și am zis: «Ei permanent au ignorat metodele Mele; și astfel s-au înșelat singuri!».

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

10 timp de patruzeci de ani. De aceea m-am dezgustat de generația aceasta și am spus: ei rătăcesc mereu cu inima, nu au cunoscut căile mele;

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

10 vreme de patruzeci de ani. De aceea, m-am mâniat pe neamul acesta şi am zis: „Mereu îşi rătăcesc inimile, n-au cunoscut căile Mele!”

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

10 De aceea M-am dezgustat de neamul acesta și am zis: ‘Ei totdeauna se rătăcesc în inima lor. N-au cunoscut căile Mele!’

Onani mutuwo Koperani




Evrei 3:10
20 Mawu Ofanana  

Nu-i înspre Ziditorul său. Atuncea, Lui i-a părut rău Că l-a făcut pe om. Mâhnit, În al Său cuget, a rostit:


Domnul nu a lucrat la fel Cu toate neamurile care Sunt pe pământul Lui cel mare. Ele nu știu porunca Lui. Laudă dați-I, Domnului!


Ca să se facă cunoscută Cărarea Lui și-a fi știută În lume – peste-ntreaga fire – Neprețuita-I mântuire!


De câte ori s-au răzvrătit Când în pustie s-au găsit! De câte ori L-au mâniat Când în pustie s-au aflat!


Să nu fie precum erau Ai lor părinți pe când trăiau, Deci un neam rău ce s-a vădit, Întotdeauna, răzvrătit, Având o inimă slăbită Și de puteri secătuită Și-un duh ce se-arăta mereu, Necredincios lui Dumnezeu!


Ani patruzeci, ei M-au scârbit, Încât ajuns-am de-am rostit În Mine: „Iată un popor Cari este neascultător, A cărui inimă-i vădită Precum că este rătăcită, Iar a Mea cale nu o știe.”


Însă și ei sunt clătinați, De aburii de vin purtați Și amețit e fiecare, Căci bea o băutură tare. Și preoții și-aceia cari Proroci sunt, de băuturi tari Sunt îmbătați și-s stăpâniți De vin, căci umblă amețiți. Se clatină când prorocesc. Când judecă, se poticnesc.


Dar ei n-au fost ascultători Și n-au fost înțelegători, Ci al Său Duh L-au întristat. Domnul – atuncea – a luptat În contră la al Său popor Și S-a făcut vrăjmaș al lor.


„Poporul Meu este nebun. Nu Mă cunoaște. Pot să spun Că ai poporului Meu fii La fel sunt ca niște copii. N-au minte, iar priceperea, La ei, nu are loc să stea. Meșteri în rău pot a se ține, Dar nu știu ca să facă bine.”


Cel care e popor al Meu, Un lemn, întreabă, tot mereu, Iar un toiag se dovedește Precum că-i cel ce-i prorocește, Pentru că duhul de curvire Îl duce-acum în rătăcire Și e necredincios, mereu, Celui ce-i este Dumnezeu.


Cei zece, care-au ascultat, Pe cei doi frați, s-au mâniat.


Dar ei tăceau. Atunci, Iisus, Privindu-i mânios, a spus: „Întinde-ți mâna!” Omu-acel, A-ntins-o și-a ajuns la fel, Cu și cealaltă, de îndat’,


Iar Eu, care-adevărul spun, N-am fost crezut și nu sunt bun.


Fiindcă nu au căutat, Pe Dumnezeu, de-a-L fi păstrat În conștiința lor, mereu, Au fost lăsați, de Dumnezeu, În voia minții lor stricate, Nelegiuite, blestemate, Și astfel, fost-au săvârșite Lucruri ce nu-s îngăduite.


Și dacă, prin minciuna mea, Atuncea când se va vedea Că adevărul Domnului Va străluci, spre slava Lui, De ce, oare, mai sunt luat, Drept păcătos, și judecat?


Pe Duhul Sfânt, dragii mei frați, Vă rog, să nu Îl întristați, Căci voi, cu El – după cum știți – Sunteți, acum, pecetluiți, Pentru o zi anume, care E ziua de răscumpărare.


De-aceea zic, dragii mei frați, Ca bine, seama, să luați, Să nu aveți, cumva, în voi, O inimă, care apoi, Necredincioasă e, și care Poate, oricând, a fi în stare Să vă despartă-ntr-un târziu De Dumnezeul nostru viu.


Toți dumnezeii ce-i aveau, I-au scos afară și cătau Ca să-I slujească Domnului. Văzând chinul poporului, Domnul s-a îndurat de el Și S-a întors la Israel.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa