Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Evrei 2:1 - Biblia în versuri 2014

1 „Cu-atât mai mult – zic eu apoi – Că trebuie-a ne ține noi, De-aceste lucruri – negreșit – Pe care-acum, le-am auzit, Să nu ajungem – iubiți frați – De ele-a fi îndepărtați.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

1 De aceea trebuie să dăm și mai multă atenție lucrurilor pe care le-am auzit, ca să nu ne depărtăm de ele.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

1 Având în vedere aceste lucruri pe care le-am cunoscut, trebuie să le păstrăm cu mare atenție; pentru că altfel, există posibilitatea pierderii lor.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

1 De aceea trebuie și mai mult să fim atenți la cele auzite, ca nu cumva să ne pierdem.

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

1 De aceea, noi trebuie să fim cu şi mai mare luare aminte faţă de cele auzite, ca nu cumva să ne îndepărtăm.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

1 De aceea, cu atât mai mult trebuie să ne ținem de lucrurile pe care le-am auzit, ca să nu fim depărtați de ele.

Onani mutuwo Koperani




Evrei 2:1
25 Mawu Ofanana  

Atuncea, fii încredințat Precum că ai să propășești. Să cauți ca să împlinești Legile ce le-a rânduit Și tot ceea ce-a poruncit, Prin Moise – prin al Său rob – El, Pentru întregul Israel. Te întărește, fiul meu Și-mbărbătează-te, la greu! Nu te speria, și-n orice vreme, N-ai – de nimica – a te teme!


Cum își va ține, tot mereu, Un tânăr, al său drum, curat? Ținându-se neîncetat, Numai după al Tău Cuvânt.


Copile, să nu-ndepărtezi Tot ce ți-am spus, ci să păstrezi Învățătura ce ți-am dat, Sub ochii tăi, neîncetat! Păstrează, în a ta ființă, Înțelepciune, chibzuință!


Căci ridica-voi un popor, Cari este al Haldeilor. E un neam iute și turbat. Întinderi mari a colindat, Vrând locuințe să găsească, Pe care să le stăpânească.


În loc de slavă, peste tine, Se va lăsa mare rușine. Să bei și tu, să te-amețești Și-n urmă să te dezvelești. Îți va veni rândul – de-ndat’ – Să iei paharul cel aflat În dreapta Domnului. Vei bea Din el și-atuncea vei vedea Cum slava ta cea strălucită E de rușine-acopertită.


Le-a zis – „sau nu vă amintiți Că oameni, cinci mii, au mâncat, Din cinci pâini, și s-au săturat? Cu firmituri, voi, coșuri pline, Câte ați strâns atunci? Ei bine,


Vederea voastră e slăbită, Încât chiar dacă ochi aveți, Cu toate-acestea, nu vedeți? Urechi aveți, dar n-auziți! Cum oare, nu vă amintiți


Sămânța care-a nimerit, În bun pământ, i-a-ntruchipat Pe cei care au ascultat Cuvântul și-apoi L-au primit. În inimă, L-au ocrotit, Și au dat roadă, în răbdare.


„Uitați-vă cu toți, la Mine, Și ascultați-Mă dar, bine: Al omului Fiu, dragilor, În mâinile oamenilor, Dat fi-va!” Toți Îl ascultau,


Când a sfârșit de cuvântat, Ei, pietre-n mână, au luat, Ca să-L lovească, dar Iisus Se-ascunse, iute, și S-a dus, Din Templu-apoi, trecând ușor Și sigur, prin mijlocul lor.


Atenți să fiți! Vegheați mereu, Și nu uitați de Dumnezeu, De legământul Său, pe care, El – cu întreaga adunare A fiilor lui Israel – L-a încheiat atunci. Astfel, Să nu vă faceți chip cioplit, Pentru că Domnul v-a oprit.


Mereu dar, seama, să luați Și sufletul să vi-l vegheați, În zilele ce le-ați primit, Pe astă lume, de trăit, Ca nu cumva, în urmă, voi S-ajungeți să uitați apoi, Lucruri pe care le-ați văzut, Însă din inimi le-ați pierdut. Să spuneți tot ce s-a-ntâmplat, Celor ce vă vor fi urmat.


Și ați uitat de sfatul dat, Ca unor fii, neîncetat: „Tu fiule, să te ferești, Mereu, să nu disprețuiești, Nicicând, pedeapsa Domnului; Apoi, nici sub mustrarea Lui, Nu-ți pierde inima, căci El


Mă ostenesc dar, fraților, Ca și după ce am să mor, Mereu, să v-amintiți apoi, De toate-aceste lucruri, voi.


„Astă scrisoare, fraților, E-a doua. Prea iubiților, Am căutat, în amândouă, Prin ce-am scris, să vă trezesc vouă, O minte sănătoasă, clară, Prin înștiințări; să vă fac iară,


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa