Evrei 1:11 - Biblia în versuri 2014

¹¹ Toate-au să piară, negreșit, Dar Tu rămâi, necontenit – Ca și o haină se-nvechesc Toate și-ncet, se veștejesc.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹¹ Ele vor pieri, dar Tu rămâi, și toate se vor învechi ca o haină.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹¹ Ele sunt efemere; dar Tu ești etern. Toate se vor învechi.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹¹ Ele vor pieri, dar tu rămâi și toate se vor învechi ca o haină,

Română Noul Testament Interconfesional 2009

¹¹ Ele pier, dar Tu dăinuieşti; toate se vor învechi ca o haină,

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹¹ Ele vor pieri, dar Tu rămâi; toate se vor învechi ca o haină;

Evrei 1:11 Mawu Ofanana

Psalmi 10:16

Domnul este înscăunat În veci de veci ca Împărat. Popoarele pământului – Care se află-n țara Lui – De către El, sunt nimicite.

Psalmi 102:26

Toate-au să piară, știu prea bine, Însă Tu Doamne vei rămâne. Ca și o haină veche sânt Și-ai să le schimbi ca pe-un veșmânt.

Psalmi 29:10

Pe al Său scaun de domnie, Domnul ședea – din veșnicie – În vremea care s-a pornit Potopul ce a înghițit Întreg pământul. Dumnezeu Are a-mpărăți mereu, Pe al Său scaun de domnie.

Psalmi 90:2

‘Nainte de-a se fi născut Munții – până nu s-au făcut Lumea și tot acest pământ, Cu toate ce în ele sânt – Din veșnicii ai fost, mereu, Și-n veci vei fi Tu, Dumnezeu!

Isaia 34:4

Iată că pier, precum un nor, Oștirile cerurilor. Întreg al cerului întins E într-o carte-apoi cuprins, Căci cerul, sul, este făcut. A lui oștire a căzut Cum cade frunza de pe viță, Sau a smochinului mlădiță.

Isaia 41:4

Și cine, oare, a-mplinit Aceste lucruri, negreșit? Cine e cel ce le-a făcut? Acela cari, de la-nceput, La Sine, neamuri, a chemat, E Domnul Cel adevărat, Eu, Cel dintâi, necontenit, Și-Același, până la sfârșit.

Isaia 44:6

Așa a zis Domnul pe care Israel, Împărat, Îl are, Precum și Răscumpărător Și-apoi Domn al oștirilor: „Eu sunt Întâiul, tot mereu, Iar Cel din urmă sunt tot Eu. Singurul Dumnezeu, Eu sânt Nu mai sunt alții, pe pământ.

Isaia 50:9

Iată că Domnul Dumnezeu Îmi vine-n ajutor, mereu. De-aceea-ntreb acuma: Cine Mă poate osândi, pe Mine? Într-adevăr, în zdrențe – iată – Se vor preface toți, deodată, Ca și o haină învechită, Ce e de molii năpădită.

Isaia 51:6

Priviți către pământ și cer Și veți vedea precum că pier. Cerul pieri-va ca un fum, Și-apoi, pământul cel de-acum, Ca și un strai, se va desface Și-n zdrențe el se va preface. Soarta locuitorilor Este asemeni muștelor Cari au să piară, negreșit. Dar iată că fără sfârșit Este a Mea neprihănire Și veșnic a Mea mântuire Va dăinui. Mă ascultați,

Isaia 51:8

Iată că orice muritor, De molie, va fi mâncat – Precum un strai vechi, aruncat – Iar carnea lui are să cadă, În urmă, viermilor, drept pradă. Însă a Mea neprihănire, Precum și a Mea mântuire, Din neam în neam se va întinde Și veșnicia va cuprinde.”

Isaia 65:17

„Iată că Eu am să zidesc Și ceruri noi și-un nou pământ. Astfel, de toate câte sânt Astăzi pe lume, nimenea, Aminte, nu va mai putea Ca să-și aducă mai apoi.

Matei 24:35

Va trece cerul și pământul, Dar nu va trece-n veci cuvântul Care a fost rostit de Mine! – Al Meu cuvânt, veșnic, va ține.”

Marcu 13:31

Va trece cerul și pământul, Dar nu va trece-n veci cuvântul Care a fost rostit de Mine. Al Meu cuvânt, veșnic, se ține!

Luca 21:33

Va trece cerul și pământul, Dar nu va trece-n veci cuvântul Care a fost rostit de Mine! – Al Meu cuvânt, veșnic, rămâne!

Evrei 12:27

Cuvintele, „încă odată”, Arată că acea schimbare Făcută lucrurilor care Se clatină – care știute Sunt, că au fost lucruri făcute – Este făcută spre-a putea, În acest fel, de-a rămânea Numai acele lucruri care N-au să se miște, în picioare.

Evrei 8:13

Prin faptul că ni se spunea „Alt legământ voi încheia”, El numai a mărturisit Căci cel dintâi e învechit. Iar ceea ce e vechi, din fire, Este aproape de pieire – Îmbătrânind, neîncetat, De moarte, s-a apropiat.”

Revelația 1:11

Glasul pe cari l-am auzit, În felu-acesta, mi-a vorbit: „Sunt Alfa și Omega, Eu; Eu sunt întâiul, tot mereu, Precum – de-asemeni – negreșit, Tot Eu sunt Cel de la sfârșit. Ce vei vedea, minte să ții Și într-o carte, tot, să scrii. Apoi, Bisericilor care, Pământul Asiei le are – Biserici care șapte sânt – Trimite-le al Meu cuvânt. Vei scrie, astfel, la Efes, Smirna, Pergam; bine-nțeles, La Tiatira vei mai scrie; În Sardes, vreau să se mai știe, În Filadelfia și-apoi, În Laodiceea.” ‘Napoi,

Revelația 2:8

Scrie-i, la îngerul pe care, Biserica din Smirna-l are: „Iată ce-ți spune ție-acum, Cel cari, întâi, este – precum Și „Cel din urmă” e chemat – Cari mort a fost, dar a-nviat:

Revelația 20:11

Apoi, un scaun de domnie, Mi-a apărut, în față, mie, Și Cel care ședea pe el; Fusese alb jilțul acel. Pământ și ceruri, am văzut, Că loc, atunci, n-au mai avut, În fața Lui, și au fugit.

Revelația 21:1

„Apoi, în urmă, am văzut, Că un cer nou a apărut Și un pământ nou, totodată, Căci cele de întâia dată Pierit-au și de-asemenea, Nici marea nu se mai vedea.