Estera 9:22 - Biblia în versuri 2014

²² În care-au căpătat odihnă Scăpând de-ai lor dușmani, în tihnă Să țină-o mare sărbătoare, Când prăznui-vor luna-n care S-a preschimbat necazul lor, În bucurie. Tuturor, De-asemeni, le-a mai poruncit Ca-n aste zile, negreșit, Să își trimită fiecare, Cadouri – daruri de mâncare; Iar darul trebuia-mpărțit Cu cel care era lipsit.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

²² ca zile în care iudeii au scăpat de dușmanii lor și ca lună în care întristarea lor s-a transformat în bucurie, iar bocetul lor – în fericire. Le-a cerut să facă din ele zile de ospăț și de bucurie și să trimită daruri atât prietenilor, cât și celor nevoiași.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

²² El erau celebrate ca zilele în care iudeii au scăpat de dușmanii lor și ca lună în care întristarea lor s-a transformat în bucurie, iar bocetul lor s-a schimbat în fericire. I-a încurajat să facă din ele zile de banchet și de bucurie; și să trimită daruri de mâncare atât prietenilor cât și celor săraci.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

²² ca zile în care au avut liniște de dușmanii lor, lună în care durerea lor s-a schimbat în bucurie și jalea lor în zi bună; să facă din ele zile de ospăț și de bucurie, să-și trimită porții [de mâncare] unii altora și daruri săracilor.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

²² ca zile în care căpătaseră odihnă, scăpând de vrăjmașii lor. Le-a poruncit să prăznuiască luna în care întristarea lor se prefăcuse în bucurie și jalea lor, în zi de sărbătoare și să facă din aceste zile niște zile de ospăț și de bucurie, când să-și trimită daruri de mâncare unii altora și să împartă daruri celor lipsiți.

Traducere Literală Cornilescu 1931

²² ca zile în care iudeii s‐au odihnit din partea vrăjmașilor lor și luna în care durerea lor s‐a prefăcut în bucurie și jelirea în zi bună: ca să le facă zile de ospătare și de veselie și de trimitere de porții unul altuia și de daruri celor nevoiași.

Estera 9:22 Mawu Ofanana

Estera 9:19

La fel, Iudeii de la țară – Cei care locuiesc afară, Deci în cetăți ne-mprejmuite Cari nu-s cu ziduri întărite – Fac din a paisprezecea zi Din luna lui Adar, o zi De minunată sărbătoare Și-și trimit daruri fiecare.

Estera 9:21

Ca-n ziua paisprezece dar Și-a cincisprezecea lui Adar –

Estera 9:23

Aceste lucruri le știau Iudeii și le împlineau Demult, de-aceea au primit A împlini ce-a poruncit, Prin scrierea sa, Mardoheu.

Psalmi 103:2

Suflet al meu, tu – niciodată – Să nu uiți a Lui bunătate Și binefacerile toate, Ce ți le face Dumnezeu! Să-L binecuvintezi, mereu,

Psalmi 149:7

Spre a putea porni apoi, Cu neamurile, un război: Popoarele, să le lovească Și astfel să le pedepsească;

Psalmi 30:11

De ochiul Tău am fost văzut Și-ndată mi s-a prefăcut, În veselie, tânguirea, Căci Tu adus-ai izbăvirea. Sacul de jale mi-ai desprins Și-am fost cu bucurie-ncins,

Psalmi 30:12

Ca nu cumva inima mea – Mută – în al meu trup, să stea, Ci să Îți cânte, tot mereu. De-a pururea Te laud eu!

Psalmi 37:15

Dar chiar în inimile lor, De-ale lor săbii sunt loviți, Iar arcurile sunt sfărmate.

Isaia 14:3

Când îți va da Domnul odihnă Și ai s-ajungi a găsi tihnă În urma frământării tale Și-a trudei de pe a ta cale – Date de greul jug purtat, În vremea-n cari rob te-ai aflat,

Zaharia 8:19

„Așa a zis Acel pe care, Drept Domn al ei, oștirea-L are: „Postul pe cari îl țineați voi A patra lună, iar apoi Postul pe care l-ați avut A cincea lună, cel ținut În luna-a șaptea și cu cel Din luna-a zecea, tot la fel, Pentru-a lui Iuda casă are Să se prefacă-n sărbătoare. Acestea toate au să fie Zile de mare bucurie. Dar pacea, tot mereu, să știți – Și adevărul – să iubiți!”

Matei 5:4

Și fericiți vor fi acei Care-acum plâng, pentru că ei Fi-vor, cu toții, mângâiați.

Luca 11:41

Dați milostenii, și-apoi toate Au să vă fie-atunci, curate.

Galateni 2:10

Ne-au spus doar, ca să nu-i uităm, Pe cei săraci și încercăm Să facem cum ne-au sfătuit, Întotdeauna, negreșit.”

Deuteronom 15:7

Atunci când ai să locuiești În țara pe cari o primești Tu, de la Domnul – și-o să fie, Acolo, prins de sărăcie, Un frate-al tău – să te ferești Ca, inima, să-ți împietrești Față de el. Necontenit, Sprijin să-i dai celui lipsit Și nu-ți închide mâna ta Când, înainte, îți va sta,

Deuteronom 16:14

Atunci, vă veți bucura voi, De fii și fiice însoțiți, De cei ce sunt – de neam – Leviți, De robii care vă slujesc, De-orfanii care viețuiesc Cu voi alături, în cetate, De văduvele cari aflate Vor fi atunci, pe-al vost pământ, Și de cei care străini sânt.

Deuteronom 16:15

Deci șapte zile, voi să știți Că trebuie să prăznuiți Această sărbătoare mare – Cu toți – în locu-acel pe care Îl va alege Dumnezeu. Acolo, țineți-o mereu, În cinstea Domnului, căci El – Dacă veți face-n acest fel – O să vă binecuvinteze În tot ceea ce-o să lucreze Mâinile voastre, ne-ncetat, Și-n rodul ce l-ați semănat. De-aceea, veseli fiți mereu, Și cinste-I dați, lui Dumnezeu.

Revelația 11:10

Locuitorii care sânt Pe fața-ntregului pământ, Cuprinși vor fi, de bucurie, Și-apoi, cu mare veselie, Daruri, își vor trimite ei, Căci au murit proroci-acei Care, mereu, i-au chinuit, În vremea-n care au trăit.

1 Samuel 25:8

Întreabă-ți oamenii – de vrei – Și vei afla, chiar de la ei, Felul în care ne-am purtat, Cu ei, când între noi au stat. Tineri-aceștia-n fața ta, Trecere vor a căpăta, Căci într-o zi de bucurie, La tine, s-au brodit să vie. Dă-ne ce vei găsi cu cale, Din oile turmelor tale. Arată milă, pentru noi Și pentru David mai apoi, Și dă-ne ceea ce te lasă Inima, din ce ai în casă.”