Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Estera 9:19 - Biblia în versuri 2014

19 La fel, Iudeii de la țară – Cei care locuiesc afară, Deci în cetăți ne-mprejmuite Cari nu-s cu ziduri întărite – Fac din a paisprezecea zi Din luna lui Adar, o zi De minunată sărbătoare Și-și trimit daruri fiecare.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

19 De aceea iudeii de la sate au făcut din ziua a paisprezecea a lunii adar o zi de bucurie și de ospăț, o zi de sărbătoare în care prietenii își trimit daruri unii altora.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

19 Astfel se explică de ce iudeii de la sate au făcut din a paisprezecea zi a lunii Adar o zi de bucurie, de banchet și de sărbătoare în care prietenii își trimit unii altora daruri.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

19 De aceea iudeii de la țară, care locuiesc în cetăți deschise, fac în ziua a paisprezecea a lunii Adár o zi de bucurie și de ospăț – o zi de sărbătoare – și își trimit porții [de mâncare] unii altora.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

19 De aceea, iudeii de la țară, care locuiesc în cetăți fără ziduri, au făcut din ziua a paisprezecea a lunii Adar o zi de bucurie, de ospăț și de sărbătoare, în care își trimit daruri unii altora.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

19 Pentru aceasta iudeii din sate, care locuiesc în cetăți neîntărite, fac a patrusprezecea zi a lunii Adar zi de bucurie și ospăț și zi bună și de trimiteri de porții unul altuia.

Onani mutuwo Koperani




Estera 9:19
13 Mawu Ofanana  

Oriunde vestea ajungea, Doar bucurie le-aducea Iudeilor. Ei au făcut, Atunci, în orișice ținut – Și-asemeni în orice cetate – Multe ospețe-mbelșugate. Mulți oameni dintr-un alt popor Ai marii țări – de frica lor – Mărturiseau că sunt și ei De-acelaș’ neam, că sunt Iudei.


Aceste lucruri au fost scrise De Mardoheu și-apoi trimise Iudeilor ce-au locuit În țară. El le-a poruncit


În care-au căpătat odihnă Scăpând de-ai lor dușmani, în tihnă Să țină-o mare sărbătoare, Când prăznui-vor luna-n care S-a preschimbat necazul lor, În bucurie. Tuturor, De-asemeni, le-a mai poruncit Ca-n aste zile, negreșit, Să își trimită fiecare, Cadouri – daruri de mâncare; Iar darul trebuia-mpărțit Cu cel care era lipsit.


El i-a vorbit îngerului: „Aleargă iute! Te grăbește Și ăstui tânăr îi vorbește: „În vremile ce au să vie, Ierusalimul o să fie Deschis, căci fi-va o cetate În care fi-vor adunate Mulțimi de neamuri și popoare Și vite-n număr foarte mare.”


Dați milostenii, și-apoi toate Au să vă fie-atunci, curate.


Atunci când ai să locuiești În țara pe cari o primești Tu, de la Domnul – și-o să fie, Acolo, prins de sărăcie, Un frate-al tău – să te ferești Ca, inima, să-ți împietrești Față de el. Necontenit, Sprijin să-i dai celui lipsit Și nu-ți închide mâna ta Când, înainte, îți va sta,


În fața Domnului, mereu – În locul Său, ales anume Pentru a-Și pune al Său Nume – Tu să te bucuri, însoțit De fii, de fiice, de Levit, De robii care te slujesc, De-orfanii care viețuiesc Cu tine-alături, în cetate, De văduvele cari aflate Vor fi, de-asemenea, la tine, Și cu străinul care vine Să locuiască lângă voi.


Atunci, vă veți bucura voi, De fii și fiice însoțiți, De cei ce sunt – de neam – Leviți, De robii care vă slujesc, De-orfanii care viețuiesc Cu voi alături, în cetate, De văduvele cari aflate Vor fi atunci, pe-al vost pământ, Și de cei care străini sânt.


Cetățile-au fost întărite, Fiind, cu zid, împrejmuite. Porți mari, în ziduri, se aflau, Pe cari, zăvoare, se puneau. Erau în număr foarte mare Cetățile acelea care N-au fost prea tare întărite – N-au fost, cu zid, împrejmuite.


Locuitorii care sânt Pe fața-ntregului pământ, Cuprinși vor fi, de bucurie, Și-apoi, cu mare veselie, Daruri, își vor trimite ei, Căci au murit proroci-acei Care, mereu, i-au chinuit, În vremea-n care au trăit.


Întreabă-ți oamenii – de vrei – Și vei afla, chiar de la ei, Felul în care ne-am purtat, Cu ei, când între noi au stat. Tineri-aceștia-n fața ta, Trecere vor a căpăta, Căci într-o zi de bucurie, La tine, s-au brodit să vie. Dă-ne ce vei găsi cu cale, Din oile turmelor tale. Arată milă, pentru noi Și pentru David mai apoi, Și dă-ne ceea ce te lasă Inima, din ce ai în casă.”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa