Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Estera 8:6 - Biblia în versuri 2014

6 Cum aș putea ca să văd eu Că atins este neamul meu – Fără putință de scăpare – De-așa nenorocire mare?”

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

6 Cum aș putea să văd eu nenorocirea care va veni peste poporul meu și cum aș putea să văd nimicirea neamului meu?

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

6 Cum aș putea să văd eu dezastrul care va veni împotriva poporul meu și cum aș putea să asist la distrugerea lui?”

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

6 Căci cum aș putea să văd răul care l-ar lovi pe poporul meu sau cum aș putea să văd nimicirea neamului meu?”.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

6 Căci cum aș putea eu să văd nenorocirea care ar atinge pe poporul meu și cum aș putea să văd nimicirea neamului meu?”

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

6 Căci cum aș putea vedea răul ce ar veni peste poporul meu? Sau cum aș putea vedea nimicirea neamului meu?

Onani mutuwo Koperani




Estera 8:6
9 Mawu Ofanana  

Cum aș putea să mă-ntorc eu, Fără băiat?! Stai și socoate! Lucrul acesta nu se poate! Cum aș putea să îndur eu, Mâhnirile tatălui meu?!”


Și i-am răspuns, înspăimântat: „Trăiască marele-mpărat, De-acum și până-n veșnicie! Cum ar putea ca să nu fie Obrajii mei, plini de-ntristare, Dacă cetatea cea în care Își au mormântul toți acei Care au fost părinții mei, E dărâmată, la pământ, Iar ale ei porți, arse, sânt?”


Iată-mpărate că și eu – Și-asemenea și neamul meu – Am fost vânduți; și junghiați Avem să fim și-apoi prădați. Măcar dacă ne-ar fi vândut Ca robi sau roabe-aș fi tăcut. Însă vrăjmașul n-ar putea Să-nlocuiască pierderea Ce ți-ar fi fost pricinuită, De-ar avea sorți de reușită Planul pe cari l-a ticluit.”


În luna doisprezece dar – Chemată și luna Adar – În ziua a treisprezecea Când împlinită trebuia Porunca împăratului, Pe când dușmanii neamului Iudeilor s-au veselit Gândind că timpul a sosit De-a stăpâni peste Evrei, S-au pomenit a fi chiar ei Intrați sub stăpânirea lor, Supuși astfel, Iudeilor.


„Vai, ale mele măruntaie! Vai, inima cum mi se taie De-o grea durere! Ce să fac? Iată că nu mai pot să tac, Căci inima îmi bate tare, Iar bietul meu suflet tresare La glasul trâmbiței și-apoi, La strigătele de război.


O, dacă era capul meu Cu apă plin, plângeam mereu. Ochii de mi-ar fi fost izvor De lacrimi pentru-al meu popor Și pentru morții cei pe care Fiica poporului îi are, Eu aș fi plâns, nemângâiat, Noapte și zi, neîncetat!


„Să știți dar, frații mei, că eu Port o dorință, tot mereu, În inimă și, ne-ncetat, Lui Dumnezeu, m-am tot rugat Ca tot neamul Israelit Să fie-n urmă mântuit.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa